Disperata de stricaciunile pe care i le fac tiganii, o femeie din Barsau Mare, comuna Galgau, a facut o vizita la redactia Graiul Salajului, pentru ca nu mai vede nicio alta cale de rezolvare pentru necazurile cu care se confrunta „acolo, la casa parinteasca din Barsau Mare”. „Am casa parinteasca la Barsau Mare. De cinci-sase ani, nu mai locuiesc acolo si are grija de gospodaria mea un vecin. Dar nici el si nici noi nu ne putem apara de stricaciunile pe care ni le fac vecinii tigani. Fura gaini, fura lemne, ne lasa caii in gradina si distrug tot”, se plange femeia. A apelat de mai multe ori la politie, insa fara niciun rezultat. „Am teancuri de plangeri la politie, adunate in acesti ani. Acum, nici nu ne mai baga in seama cei de la post. Nu numai la mine strica tiganii, ci si la ceilalti locuitori din sat. Acum doi ani mi-am facut gard cu sarma ghimpata. Au furat sarma ghimpata si lemnele le-au luat pentru foc. Nu pot sa-mi fac o fortareata acolo, sa ma apar de ei. Politia nu mai face nimic, iar vecinului i s-a spus ca singura solutie este sa ne mutam de acolo”.
Gainariile familiei de tigani din vecini sunt penalizate de catre politie doar cu amenzi. Pe care, oricum, nu le platesc. Iar problema tiganilor din comuna Galgau este una cu care se confrunta satenii, fie ca sunt din Barsau Mare, fie ca sunt din Glod sau Dobrocina. In schimb, la nivel de judet nu se cunoaste ca ar exista acolo o comunitate cu probleme. Potrivit lui Alin Lacatus, consilier pe problemele romilor din cadrul Institutiei Prefectului, nu sunt sesizari ca in comuna Galgau ar fi probleme in comunitatea de romi, cel putin nu recent.
Primarul din Galgau cunoaste problemele, dar mare lucru nu-i de facut
Primarul comunei Galgau, Cristian Ungur, spune ca stie de problemele pe care tiganii din comuna le provoaca. Insa este primar doar de patru luni si stie ca, pe termen scurt, nu are cum sa rezolve problema comunitatii de romi din comuna. „Am discutat cu consilierii, am discutat cu seful de post, dar am vazut ca nu pot sa ia problema in serios. Eu stiu ca avem probleme cu integrarea lor in comunitate, dar nu exista deschidere fata de problema si unii chiar rad, pentru ca zic ca nu avem cum sa-i integram. Pana la urma, tine de educatie si vreau sa-i ajutam sa se integreze. E greu, dar daca nu facem nimic acum, problemele pot sa se agraveze”, spune primarul. Potrivit acestuia, in comuna sunt aproximativ 100 de tigani, imprastiati in satele apartinatoare, cei mai multi fiind la Glod – 40, dar si la Barsau Mare – 25 sau la Dobrocina – 15. „Cred ca 50 la suta din ei nu au acte de identitate. Ma refer la tiganii nostri localnici, nu la cei veniti din alta parte. Am discutat cu politia, sa le facem acte de identitate. Sa pornim de undeva. Pe de alta parte, majoritatea acestora si-au facut colibe pe langa calea ferata si locuiesc acolo. Asa ca am discutat cu consilierii sa accesam fonduri pentru a le oferi conditii de locuit cat de cat normale. Vreau sa facem un proiect prin care sa le construim locuinte, sa le tragem curent si sa le facem o sursa de apa. Multi rad cand aud ce vreau sa fac, dar nu avem cum sa ignoram in continuare problema. Trebuie sa ii educam, sa le oferim conditii de viata cat de cat normale, pentru ca astfel ii responsabilizam”, precizeaza primarul comunei. Cristian Ungur mai spune ca a luat legatura cu o fundatie din Dej care colaboreza cu o fundatie olandeza care se ocupa de problema grupurilor minoritare. „La sfarsitul lunii vor veni reprezentantii lor la noi in comuna sa vedem daca putem face ceva pentru integrarea tiganilor de aici. Poate sa le facem un after-school pentru copii, ca sa-i atragem intr-un fel sa-si dea copiii la scoala. Am multe planuri, insa nu le pot face acum. Pe termen mediu si lung vreau sa rezolvam problema asta”, mai spune primarul. Potrivit lui Ungur, majo-ritatea tiganilor din comuna beneficiaza de ajutor social, insa nu presteaza orele de munca in folosul comunitatii pe care trebuie sa le faca la schimb. „Cei din Glod, de exemplu, stau tota ziua in centrul satului si beau in localurile de acolo ajutorul social pe care il primesc. Dar, cand sunt chemati sa munceasca cele 30 -70 de ore in folosul comunitatii, nu mai vin. Nu ma refer la cei batrani si bolnavi sau la mamele care au grija de copii, ci la persoanele care pot sa munceasca. Pana acum am avut semnalate doar furturi si distrugeri mici, dar populatia comunei este imbatranita. Li se dau amenzi, pe care oricum nu le platesc. Nu cunosc responsabilitatea faptelor lor. Cu ajutor si din partea altor institutii ale statului, va trebui sa ii responsabilizam si sa-i integram”, mai spune primarul.

Galgau este doar o comuna din cele 57 ale judetului unde comunitatea de tigani provoaca probleme. Unii edili au reusit sa aiba o relatie de colaborare cu liderii tigani si sa controleze oarecum aceste aspecte care disturba intreaga populatie. Insa in multe din comunele salajene se mai cauta solutii. La Pausa, la Buciumi, la Surduc, problemele cauzate de tigani au adus oamenii la disperare. In unele cazuri, cum este Surducul, tiganii localnici au ajuns subiecte in mass-media nationala. Ceea ce arata ca, desi se fac proiecte si programe pe care le bifeaza autoritatile, problema ramane si trebuie abordata dintr-o alta perspectiva, care sa puna bazele unei integrari reale, nu doar pe hartie.

Post Views: 80