Pornind de la faptul ca Guvernul Romaniei a hotarat sa acorde ajutor financiar de aproape de 80 de milioane de euro pentru cumpararea de tancuri de racire a laptelui, pentru crescatorii de animale care detin pana la cinci capete vaci de lapte si care se organizeaza intr-o singura forma asociativa la nivelul comunei, constituita cu scopul sa contacteze laptele crud de la gospodari, intrebarea se pune, cine transporta laptele din sate la tancul de racire din centrul de comuna? Din Ciglean in Creaca, din Muncel in Cristolt, din Valea Lunga in Zalha. Vine omul cu sistarul 10-12 kilometri si zvarrr cu laptele in tanc. Normal, ar trebui un tanc de racire pentru fiecare sat care livreaza lapte crud. Aceasta Hotarare de Guvern, oricat pare de generoasa, e facuta fara cap sau fara cunostinte din teren. De ce sa infiintezi noi asociatii la nivel de comune, cand de fapt exista asociatii ale crescatorilor de bovine in fiecare sat? Aceste probleme, Ministerul Agriculturii nu le are in vedere, la fel ca problema pasunilor comunale pe care asociatiile le pot concesiona greu sau aproape deloc. Chiar daca Legea pajistilor a fost invartita si sucita pe toate fetele, primariile tot mai gasesc portite pentru a intra in posesia subventiilor de la APIA, lasandu-i pe crescatorii de bovine, constituiti in asociatie, cu buza umflata.
Cuantumul sprijinului financiar, reprezentand ajutor de minimis este de 5.000 de euro pe forma asociativa pentru achizitionarea unui tanc de racire cu capacitatea de 1.000 de litri. Cererea pentru obtinerea avizului prealabil se va depune in perioada 20 noiembrie – 30 decembrie, impreuna cu actul de constituire a asociatiei. In perioada 20 ianuarie – 20 martie va avea loc achizitionarea tancului de racire. Cine il va plati pe responsabilul cu colectarea laptelui, cine va plati analiza calitatii laptelui, nu se stie. Povestea cu tancul de racire seamana cu teoria lui lui Titu Maiorescu referitoare la formele fara fond in arta.