Invăţătoarea Cristiana Anghel a renunţat luni la greva foamei, după 70 de zile in care a protestat faţă de refuzul guvernanţilor de a majora salariile din sistemul de invăţămant conform Legii 221 din 2008 şi faţă de diminuarea salariilor cu 25 la sută. A luat această decizie in urma vizitei Arhiepiscopului Harghitei şi Covasnei, Ioan Selejan, care a reuşit să o convingă că sacrificiul ei nu va avea nici un efect intr-o societate guvernată de corupţie.
Din păcate, gestul nu a reuşit să starnească prea multă compasiune in randul colegilor de breaslă, ale căror interese le-a apărat prin protestul ei, şi nici să obţină vreo promisiune din partea guvernanţilor. Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, s-a limitat să afirme public că „a inţeles” mesajul pe care a dorit să-l transmită dascălul. Acum poate dormi liniştit că nu are pe conştiinţă gestul extrem al unui slujitor care a luptat riscandu-şi viaţa pentru dreptate.
Gestul Cristianei Anghel poate fi „inţeles” doar de dascălii romani, umiliţi de 20 de ani incoace, momiţi cu promisiuni deşarte de fiecare dată cand li s-a cerut votul, nu şi de un ministru care slujeşte doar interesele partidului care l-a pus in funcţie. Pe langă lipsa de apreciere, financiară şi morală, pentru strădania lor, profesorii sunt martorii unei societăţi care işi vinde gratis valorile intelectuale străinilor. Am văzut cu toţii cum, in loc să fie acuzaţi de „inaltă trădare” pentru sărăcia in care ne-au adus, cei ce ne guvernează primesc decoraţii.
La toate acestea a asistat şi Cristiana Anghel de pe patul de spital. Arhiepiscopul Harghitei şi Covasnei a reuşit să o convingă că viaţa ei preţuieşte mai mult decat orice promisiune materială, că ea are incă posibilitatea să facă lucruri măreţe pentru semenii săi şi pentru ea insăşi, chiar şi intr-o ţară care nu respectă drepturile cetăţeanului: dreptul la o viaţă demnă şi la un trai decent.

Post Views: 70