Femeile nu au acces la scena politica salajeana

Se apropie alegerile, se fac calcule, dar prea putine nume de femei isi fac loc in aceasta cursa, cel putin in judetul Salaj, unde primul esalon politic este rezervat barbatilor. Cu toate ca este promotorul femeilor in politica judetului, PDL nu da semne ca va scoate la inaintare o femeie. Nici PSD nu are o varianta feminina pentru un post la varful politicii salajene. Cu atat mai putine sanse au femeile PNL-ului, care le-a conferit doar functii decoratove pana acum. Iar in ce priveste UDMR, partidul maghiar poate fi caracterizat ca unul care duce o politica fara femei. Ideile frumoase cuprinse in statutul fiecarui partid despre egalitatea de sanse raman simple vorbe la nivelul judetului Salaj.
La patru luni inainte de alegerile locale, partidele politice salajene isi fac calcule si sondeaza electoratul pentru a vedea cine ar putea aduce cele mai multe voturi. Toate functiile de reprezentare locala sunt puse acum in joc, iar pentru ele vor intra in lupta atat partide, cat si oameni. Totusi, in aceasta cursa pentru functii locale, foarte putine nume de femei isi fac loc. Si, surprinzator, desi au o notorietate mare, femeile politice din Salaj sunt mult mai controversate si mai contestate decat colegii lor de gen masculin.
Cel putin la nivelul politicii salajene, primul esalon politic este interzis femeilor. Practic, nicio formatiune politica – fie ca e parlamentara, fie ca e partid mic – nu are ca presedinte o femeie. Nici macar cea de-a doua pozitie in partid nu-i revine vreunei femei. Functiile cele mai importante din administratia publica nu sunt accesibile femeilor, parand a avea exclusivitate doar barbatii – functiile de prefect, primar al municipiului Zalau sau cea de presedinte de Consiliu Judetean, chiar si cea de parlamentar – nu au fost ocupate niciodata de femei. Abia din 2004 incoace, functiile adjutante devin accesibile si femeilor-politicieni: dupa alegerile locale din 2004, PD o promoveaza pe Onorica Abrudanu in functia de viceprimar al municipiului Zalau, fiind prima femeie care ocupa o functie importanta la nivel de judet, dupa instaurarea democratiei. In 2008, pe aceeasi functie ajunge o alta femeie – Daniela Cota de la PSD, in vreme ce Onorica Abrudanu este numita subprefect al judetului – o alta functie interzisa pana in acel moment pentru femeile din politica salajeana.
PDL – promotorul femeilor in politica judeteana
Incepand cu 2004, cand Onorica Abrudanu a fost sustinuta pentru functia de viceprimar, cele mai multe femei au iesit in fata sprijinite de PDL. Dar chiar daca in 2009, Onorica Abrudanu a fost impinsa spre o pozitie apolitica – cea de subprefect – pare mai degraba o scoatere a acesteia din scena decat o promovare. Ceea ce este destul de ciudat, avand in vedere ca intr-un sondaj al PDL efectuat pe municipiul Zalau Onorica Abrudanu se bucura de cea mai mare incredere, depasindu-i pe toti colegii de partid, incepand cu Traian Basescu, Emil Boc si continuand cu Lucian Bode sau Andreea Vass. La alegerile parlamentare din 2008 am gasit-o candidand pentru Senat pe colegiul Zalau-Jibou, rezultatele obtinute atunci de ea, dar si notorietatea de care se bucura, ar indreptati-o la o candidatura mai importanta, candidatura pe un colegiu de deputati, fie pe Zalau, fie pe Jibou. Cu toate acestea, semnalele din PDL Salaj sunt negative fata de Onorica Abrudanu si s-ar putea ca inca din vara sa o vedem candidand independent.
Andreea Paul-Vass este un alt nume care apare vehiculat cand e vorba despre o candidatura importanta pe plan local. De la primaria Zalau la un colegiu de deputati (Zalau), uneori chiar si la presedintia Consiliului Judetean – numele Andreei Vass apare peste tot. Este greu de crezut insa ca pedelistii salajeni vor risca sa mearga pe mana Andreei Vass, tocmai pentru ca imaginea ei este legata de guvernarea Boc – puternic erodata in ultimii ani. Ceea ce a facut-o pe Vass sa se impuna in structurile interne ale organizatiei judetene – functiile de la capitala – devine in jocul electoral local balastul care atarna greu.
Tot PDL Salaj a fost cel care a numit in functii executive cele mai multe femei. Incepand cu 2004, de sustinerea PDL s-au bucurat Aurica Grec – Agentia pentru Protectia Mediului, Daniela Biris – ITM, Aurora Sabou – APIA, Anamaria Pernes – Casa de Pensii, sau Luminita Nemes – ITM. Specific PDL Salaj este ca nu le-a „abandonat” pe functia publica, ci le foloseste din punct de vedere politic, putand oricand sa le scoata in fata daca este cazul.
Andreea Vass – caz atipic pentru Salaj
Andreea Paul Vass a refuzat saptamana trecuta o numire ca ministru la Economie, fiind probabil cea mai importanta functie la care a avut o femeie din Salaj posibilitatea sa acceada. Aceasta propunere ar putea insemna un varf pentru aspiratiile femeilor din politica salajeana, insa nu este asa. Andreea Vass nu este o emanatie a politicii locale spre centru, ci parcursul sau este exact invers. Necunoscuta ca politician salajean, Andreea Vass a venit spre Salaj din functii oficiale obtinute la Bucuresti – mai intai consilier personal al premierului Emil Boc, apoi consilier de stat. Din aceste pozitii s-a impus in organizatia judeteana, devenind anul trecut presedintele Organizatiei de Femei a PDL Salaj, fiind cat pe ce sa ajunga si presedinte la organizatia nationala a femeilor pedeliste.
Femeile muncii din PSD Salaj
In prima linie a PSD Salaj o gasim doar pe Daniela Cota, al doilea viceprimar femeie al municipiului Zalau, care a reusit sa obtina si functia de presedinte al femeilor din PSD Salaj. A ajuns viceprimar mai degraba cu ajutorul liberalilor decat sprijinita de propriul sau partid si, la alegerile din acest an, este greu de crezut ca va reusi sa-si reobtina functia. Si asta nu pentru ca ar veni o alta femeie-politician din PSD, ci pentru ca functia e atractiva pentru o seama de pesedisti. Daniela Cota nu a reusit sa adune un capital de imagine la fel ca al Onoricai Abrudanu in cei patru ani la Primaria Zalau. E greu de crezut ca o femeie, indiferent cine este aceasta, poate obtine in PSD o functie mai importanta decat cea de viceprimar. Pentru ca, uitandu-ne in practica acestui partid la nivel judetean, femeile nu lipsesc, insa sunt puse „la munca”, respectiv pe functii de executie in domenii sensibile. Aici o avem pe Violeta Milas – sefa de la Protectia Copilului sau pe Cristina Ciobanu – consilier judetean, care reusesc sa se mentina in esalonul doi. Consilierul judetean Nicolita Matyas sau consilierul municipal Simona Trif sunt alte femei social-democrate care, insa, par a fi trase pe tusa de propriul partid.
Functii decorative pentru femeile liberale
Desi ar trebui sa fie, probabil, cel mai deschis partid catre femei, PNL Salaj pare mai degraba un club exclusivist pentru barbati, unde femeile au doar functii decorative. Niciuna dintre membrele acestui partid nu au notorietate sau impact public – indiferent daca este pozitiv sau negativ. Poate de aceea, la primele alegeri ale femeilor liberale salajene a fost candidat unic Rodica Pop-Seling, cunoscuta ca interpreta de muzica populara. Din pacate pentru liberali, desi a trecut mai bine de un an de la alegeri, Rodica Pop-Seling a ramas tot artista de muzica populara, fara sa fie asimilata functiei politice. Iar celelalte femei liberale salajene care au acces la o functie publica pot fi numarate pe degete – Livia Chende, consilier judetean, Liana Manaila, consilier local, sau Rodica Lazar, primarul comunei Dragu. Din pacate, niciuna dintre femeile liberale nu reuseste sa iasa in fata, pe scena politica judeteana. Cel putin sub acest aspect, politica liberala este perfect compatibila cu a celor de la PSD, ceea ce este un motiv in plus de functionare a USL-ul la nivelul judetului.
UDMR – politica fara femei
In cazul UDMR-ului, cautarea de femei politice este si mai simpla, pentru ca nu exista. Nu este o situatie locala, ci una care se regaseste la nivelul formatiunii politice per ansamblu. Cine a auzit de vreo membra UDMR care sa fie si persoana publica? Si in UDMR Salaj, politica este apanajul barbatilor. Avem un primar la Boghis – Ida Magdolna Marina si un consilier judetean – Irina Denes, insa din punct de vedere politic nu exista. Ida Magdolna Marina si primarul liberal Rodica Lazar sunt singurele femei care ocupa o pozitie adminsitrativa de acest gen din Salaj. De asemenea, Irina Denes a fost singura femeie care a depus juramantul ca si consilier judetean inca de la sedinta de constituire, dupa alegerile dn iunie 2008, restul colegelor sale venind ulterior, in locul unor colegi barbati care au renuntat la post.
La alegerile parlamentare din 2008, UDMR Salaj a avut o tentativa timida de a promova o femeie in Parlament – pe Irina Kovacs, directorul Liceului Reformat din Zalau, insa au renuntat rapid la ea. In ceea ce priveste functiile executive – UDMR Salaj este la fel de perseverent si-n cazul femeilor ca si in cazul barbatilor – imediat ce au avut posibilitatea negocierii unor posturi de directori de deconcentrate, au negociat exact posturile pentru care aveau oameni pregatiti – asa ca le-am regasit pe functii pe Elisabeta Matolcsi la AJPS sau pe Erzsebet Csutak-Nagy la Garda de Mediu.

Alegerile locale din iunie
Pentru jumatate dintre partidele importante – cele din USL – lucrurile deja sunt cunoscute in privinta candidaturilor importante. Aici, nici presedintia Consiliului Judetean si nici Primaria Zalaau nu pot fi atacate de o femeie. La fel stau lucrurile in UDMR – aici foarte rar se schimba candidatii, pe care formatiunea ii pregateste in timp. Singura „sansa” sa avem candidati femei pentru cele doua functii importante sunt la PDL. Pentru ca oricum au posibilitate redusa sa acceada la cele doua pozitii, PDL poate sa puna un candidat care „sa-si rupa gatul” sau pe care sa-l promoveze acum in vederea alegerilor urmatoare.
In ceea ce priveste alegerile parlamentare, cel mai probabil o sa gasim candidati-femei pe colegiile pe care partidele le considera din start neeligibile.
Egalitatea de sanse din vorbe
Aproape toate partidele au cuprins in statutul propriu idei frumoase despre egalitatea de sanse intre femei si barbati. Dupa cum am vazut, acestea sunt doar vorbe la nivelul judetului Salaj, iar pe plan national lucrurile nu stau cu mult mai bine. Accesul greoi al femeilor la functii publice sau de conducere, fie in sistem public, fie in sistem privat, a devenit o preocupare importanta a agendei europene, insa lucrurile se misca destul de greu. La acest moment, doar 14 la suta din ambasadori, 9 la suta din decanii universitari, 3 la suta din presedintii marilor companii si 2 la suta din ministri sunt femei. Nici la remuneratia dupa munca lucrurile nu stau mai bine. In medie, in Uniunea Europeana, femeile castiga cu 2 euro mai putin pe ora decat barbatii.