Fasolea este pretenţioasă faţă de căldură, dar arecerinţe moderate in ceea ce priveşte lumina şi umiditatea. Avand o perioadă scurtă de vegetaţie extrage din sol cantităţi mici de substanţe nutritive, reacţionand bine la fertilizările cu fosfor şi potasiu. Fasolea se cultivă fie in ogor propriu fie succesiv. Cultura in ogor propriu se amplasează după legumele fertilizate cu gunnoi de grajd cum sunt tomatele, ardeii, vinetele, ţelina. in succesiune , cultura poate urma după salată, spanac, ceapă verde, varză şi cartofi tim- purii. Semănatul in ogor prişopriu are loc la sfarşitul lunii aprilie şi inceputul lunii mai, iar pentru cultura succesivă are loc intre sfarşitul lunii iunie şi inceput de iulie.
Cultivarele pitice se seamănă in randuri distanţate la 40 de centrimetri şi 5 centimetri intre plante pe rand, in timp cultivarele urcătoare se seamănă in cuiburi unde se pun două-trei seminţe la 90 de centimetri intre randuri şi 40 de centimetri intre cuiburi pe rand.

Soiuri
Pentru fasolea in cultură se găsesc două convarietăţi, una cu port pitic şi una cu creştere determinată, unele deculoare verde, altele de culoare galbenă. Specialiştii in nutriţie spun că păstăile de culoare verde au o valoare mai ridicată in elemente nutritive decat cele galbene. Soiurile de fasole pitică cultivate la noi sunt Minodor, Maxidor, Processor, Supernano, Gondola. In ceea ce priveşte fasolea urcătoare cel mai apreciat la noi este soiul autohton semitarziu Aurie de Bacău. In grădinile de langă casă prelungirea perioadei de producţie se face şi prin semănatul eşalonat.

Intreţinere şi recoltare
Pentru distrugerea buruienilor se fac două trei praşile, ultima avand loc inainte de inflorire. La fasolea urcătoare se face răritul, lăsand in cuib cate două-trei plante care necesită susţinere. Pe suprafeţele mici acestea se arăcesc, folosind araci de 2-2,5 metri. Intre bolile cele mai dăunătoare se numără mozaicul galben, arsura bacteriană, antracnpza şi putregaiul cenuşiu.Recoltarea se face manual o dată la două ttrei zile, pe măsura formării păstăilor de regulă după 45-65 de zile de la răsărit la cultivarele pitice şi la 75-85 de zile la cele urcătoare.