Un pasaj, un scuar, un turn cu ceas sau o fantana arteziana fac parte din peisajul urban si, de regula, dau identitate zonei in care se afla. Asa este si fantana cu ingerasi din centrul vechi al Zalaului. Si chiar daca nu se distinge prin grandoare, ea transmite peste ani ceva din parfumul epocii in care a fost creata. In plus, e parte componenta a unui ansamblu de constructii unde isi dau mana arta migaloasa a trecutului cu simplitatea zvelta a caturilor din beton si sticla din zilele noastre.
Desi nu mai este cum a fost ea altadata, fantana cu ingerasi a ramas un loc de suflet pentru localnici si constituie un punct de reper pentru cei care cunosc mai putin orasul. Si mai constituie un loc de amintiri al multor generatii, amici sau indragostiti din deceniile trecute.
Pacat ca frumoasa arteziana de odinioara nu mai este cum a fost initial si asta si ca urmare a unor modificari inoportune care i s-au adus pe parcurs cu prea mare usurinta. Acum ea este doar o cismea, ce-i drept, mai deosebita decat suratele ei din municipiu. Nu-i vorba, e si utila atata vreme cat apa ei carata cu canistrele este preferata celei care curge la robinetele din locuintele oamenilor.
Dintre zecile de zalauani care stau zilnic la rand la aceasta fantana, multi observa cu parere de rau cum o constructie reprezentativa pentru urbe se deterioreaza pe zi ce trece. Un singur ingeras a ramas nemutilat de mana celor nesabuiti. N-a scapat teafar nici ornamentul superior fostei tasnitori, iar soclul ei este fisurat pe toata suprafata lui. Pardoseala de la nivelul inferior este nu numai deteriorata, ci si adesea confundata cu o hazna pentru nimicuri inutile .
Daca artezienei de langa blocul Gulliver i s-a pus in lumina farmecul prin generosul aranjament floral care o incadreaza, fantana cu ingerasi ar putea fi distincta prin ea insasi. Ar putea. Dar numai daca edilii municipiului ar dramui fondurile publice si pentru refacerea ei.
Fantani mai sunt in Zalau, dar aceasta se deosebeste de celelalte, fiindca aici apa tasneste din maruntaiele pamantului nu doar pentru a potoli setea, ci si pentru a implini nevoia de frumos si de prospetime, mai ales cand arsita verii se lasa peste oras din ce in ce mai necrutatoare.

Post Views: 66