Evaziunea fiscala

Afaceristii infractori pun o povara uriasa pe seama firmelor care lucreaza corect si fac bani pe sema unei populatii sarace

La un Produs Intern Brut (PIB) de 136,4 miliarde de euro, in Romania se inregistreaza o evaziune fiscala de 41 de miliarde de euro, adica aproape 30 la suta din PIB, mai exact 29,6 la suta. Datele sunt facute publice de Comisia Europeana si fac parte dintr-un studiu realizat in 2012 privind evolutia evaziunii fiscale in statele membre ale Uniunii Europene. In acest sens, ocupam un „fruntas” loc doi in topul statelor cu cea mai mare „economie ascunsa”, din care statul nu incaseaza mare lucru din taxele si impozitele legale datorate. Romania este depasita la capitulul evaziune doar de Bulgaria, cu un nivel de 32,3 la suta, arata acelasi studiu. Asta in timp ce media in UE este de 15,9 la suta, iar conducatorii statelor occidentale considera ca cifra este mult prea mare. Revenind la aceasta „saraca tara bogata”, care scapa banii printre degete si nu-si poate hrani locuitorii, s-a ajuns ca insisi responsabilii cu atributii specifice in combaterea evaziunii fiscale sa fie depasiti de situatie. Cuvinte ca evaziune fiscala, spaga, coruptie incep tot mai mult sa-si piarda din continut, iar oamenii de rand adesea le trec cu vederea. Se gandesc doar la neajunsuri, fara sa caute esenta lor.

Prejudiciul descoperit anul trecut in Salaj sare de 10 la suta din bugetul judetului pe 2014

In luna octombrie 2013, seful Ad-ministratiei Judetene Financiare Salaj a dat publicitatii un raport privind actiunile de control efectuate de inspectorii institutiei. Concret, in primele noua luni ale anului 2013, inspectorii din cadrul AJFP Salaj au efectuat un numar de 1.030 de actiuni de control, din care 459 inspectii fiscale si 571 controale inopinate si incrucisate. In urma acestor actiuni, reprezentantii AJFP Salaj au constatat 97 de cazuri pentru care s-au facut sesizari catre Parchet, iar valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat se ridica la 21,5 milioane de lei. Controalele au vizat, in principal prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, pe domenii de risc. Raportul detaliat arata ca pentru neconcordante conform declaratiilor D 394 (venituri neinregistrate si achizitii fictive) au fost stabilite obligatii suplimentare de plata 17.462.181 de lei si diminuari de pierderi de 67.891 de lei. Cat despre domeniul producerii si comericalizarii produselor energetice, s-au stabilit obligatii suplimentare de plata de 2.827.966 de lei si diminuari de pierderi de 288.158 de lei. In producerea si comercializarea marfurilor agroalimentare, inspectorii fiscali au stabilit obligatii suplimenatre de plata in valoare de 3.324.998 de lei, iar diminuarile de pierdere au fost in valoare de 3.913.453 de lei. In domeniul constructiilor si al materialelor de constructii, au fost stabilite obligatii suplimentare de plata de 4.925.006 lei, iar diminuarile de pierderi au fost de 212.075 de lei.
Ca sa ne facem o idee cat inseamna prejudiciul de 21,5 milioane descoperit in Salaj in noua luni ale lui 2013, putem raporta la bugetul judetului pe anul 2014, care este de 245 de milioane de lei. Prejudiciul depaseste binisor asadar intr-un an 10 la suta din bugetul judetului. Numai cazurile descoperite.

Metodele cunoscute de evaziune fiscala
Fara doar si poate, cele mai „populare” fraude au legatura cu Taxa pe Valoare Adaugata (TVA). Cu cat aceasta este mai mare, cu atat evazionistii se vor sili mai mult sa fenteze statul. Presa centrala mai noteaza ca o alta metoda de evaziune la tran-zactiile intre statele membre ale Uniunii Europene vizeaza exporturile fictive, urmate de cereri de rambursare, prin care firmele primesc inapoi TVA nejustificat de la stat. Asadar, putem afirma ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana se dovedeste a fi, printre atele, in favoarea evazionistilor, care au profituri uriase, nemaiplatind accize si TVA la marfurile aduse din alte tari. Comertul intracomunitar si cel cu produse accizabile (alcool, tutun si produse energetice) se afla in topul domeniilor unde evaziunea fiscala produce cele mai mari prejudicii.

Munca la negru – forma de evaziune fiscala practicata in Salaj
Munca fara forme legale, sau „munca la negru”, reprezinta o modalitate pentru angajator de a ocoli platile catre stat. In multe cazuri angajatul este trecut in acte cu salariul minim pe economie, pentru ca angajatorul sa fie „acoperit”, iar ca sa dea randament mai primeste un supliment „la negru”. Este pagubit atat bugetul statului, cat si angajatul, ale carui asigurari nu-i vor acoperi la un mopment dat nevoile. In Salaj, in urma actiunilor de control desfasurate in luna noiembrie 2013 de catre inspectorii ITM, la doi agenti economici au fost identificate doua persoane care lucrau fara forme legale de angajare. Angajatorii au fost sanctionati contraven-tional cu amenzi in valoare totala de 20.000 de lei.

Afaceristul oradean Viorel |tiube va fi judecat saptamana viitoare la Tribunalul Salaj pentru evaziune fiscala cu un prejudiciu de patru milioane de euro
Omul de afaceri Viorel |tiube, fostul proprietar al firmei Stejarul SA – cea mai mare fabrica de mobila din Salaj, care in anul 2.000 a intrat in faliment -, si fost proprietar al Hotelului Porolissum, „a fost trimis in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Oradea, pentru evaziune fiscala cu un prejudiciu de circa patru milioane de euro, adus bugetului de stat prin afaceri cu produse petroliere”, se arata intr-un comunicat de presa al DNA, din data de 5 august 2013. Viorel |tiube este judecat, in acelasi dosar, si in Salaj. Dosarul a fost inregistrat la Tribunalul Salaj in data de 23 decembriue 2013, iar primul termen de judecata va fi miercuri, 15 ianuarie.

Tiberiu Marc si Ionel Ciunt despre evaziunea fiscala
I-am contactat vineri pe oficialii judetului, Tiberiu Marc – presedintele Consiliului Judetean, si Ionel Ciunt – prefectul judetului, pentru a afla opinia lor vizavi de evaziunea fiscala in judetul Salaj si cum afecteaza ea economia judetului.
„Principalele categorii de impozite si taxe care afecteaza bugetele locale sunt: taxa pe teren, taxa pe mijloace de transport, impozitul pe cladiri, impozitul pe venituri (salarii). Daca evaziunea fiscala este in zona acestor categorii de obligatii fiscale, ea afecteaza direct bugetele locale”, precizeaza Tiberiu Marc.
Ionel Ciunt, trimisul Guvernului in teritoriu, este de parere ca „evaziunea fiscala trebue controlata foare sever de catre institutiile statului abilitate, in sensul reducerii fenomenului”. „Pe de alta parte, Guvernul are ca strategie adoptarea unor masuri care sa determine operatorii economici la respectarea legalitatii, in ceea ce priveste fiscalitatea”, adauga Ionel Ciunt, oferind ca exemplu in acest sens reducerea TVA la paine.