Se zice că undeva prin Munţii Făgăraşului, doi berbeci dintr-o turmă de oi, luptandu-se poate pentru supremaţia printre mioare, au căzut intr-o prăpastie. După ei s-a aruncat intreaga turmă. De cate ori ii văd pe liderii neamului luptandu-se intre ei pentru putere, pană la urmă pentru obţinerea unei cat mai mari sfere de influenţă care să le ofere mai multă legitimitate, imi vine in minte povestea cu berbecii şi turma de oi. Supuşi cum ne ştim, sigur, pană incepe a ne fierbe sangele prin vene, le asdcultăm cu smerenie poruncile precum o turmă de oi. De ni se spune că soarele-i lună plecăm capul in semn de aprobare. Se mai spune că lumea, pentru a fi uşor de manipulat, trebuie mai intai s-o aduci in stare de sărăcie, să dezbini comunităţi, să aţaţi spirite. Dictonul latin „divide et impera” se dovedeşte a fi de actualitate şi azi. Politicul, din ale cărui izvoare curg cei mai mulţi dintre indivizii la care facem referire, pare să susţină astfel de „intreprinzători”. O fi avand vreun interes? Intreb şi eu. Se tot spune că puterea se obţine cu bani, deşi cred că sunt şi alte căi pentru asta. Banii evident, se fac sau ar trebui să se facă prin muncă. Mulţi chiar ii fac astfel, dar şi mai mulţi agonisesc pe seama muncii altora. Mai excat furand din truda celor pe care ii consideră la picioare. Cu eleganţă, cu acte in regulă nu se sfiesc să facă averi şi, pe deasupra să mai pună şi la ciorap atat cat să le ajungă nu doar lor, ci multor generaţii dintre ai lor. Mai marii trebuie să priceapă că nu păstoresc o lume de carton, nici o turmă de oi care se aruncă in prăpastie. Romanii mai au incă sange de roman şi mai sunt şi la ei acasă.

Post Views: 55