Intr-o lume in care constrangerile sociale ii refuza femeii dreptul la feminitate, semne si certitudini vestesc inflorirea naturii ei delicate. Paradoxul acestei situatii vine din structura specifica a sufletului femeii, din darul pe care l-a primit de la Cel de Sus in clipa nasterii. Atunci cand a inteles ca nimeni si nimic nu o poate impiedica sa-si tina puiul in brate, a devenit cea mai libera faptura de pe pamant. Nu cred sa fie o dovada de mai adanca intelepciune ca detasarea de deznadejde, saracie, umilinta si implicarea cu toate puterile in sustinerea vietii pe care a adus-o pe lume. Lectia de supravietuire pe care femeile o scriu si o rescriu in fiecare zi intr-un anonimat absolut, are loc intr-un fascinant circuit al naturii unde teama nu isi are rost.
Luna martie promite, conform asteptarilor, trezirea frumusetilor care mai dorm captive in muguri. Intr-un fermecator consens, femeile implinesc un ritual fermecator al intampinarii primaverii, confiscand a opta zi pentru sarbatoarea lor. Din fericire, Ziua femeii nu mai are de mult o conotatie oficiala. A opta zi din martie redescoperim frumusetea femeii dincolo de aparentele unei veselii excesive, un model uman in care fragilul si forta sunt delicat ingemanate.