• Două orașe și 13 comune pot profita acum de includerea obiectivelor în Lista UNESCO pentru dezvoltarea turistică

 

Frontierele Imperiului Roman – Dacia și Ansamblul monumental Calea Eroilor, realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, au fost incluse sâmbătă, 27 iulie, în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial care s-a desfășurat în India, la New Delhi, după aproximativ un an și jumătate de la depunerea dosarului de nominalizare la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO. Au fost aprobate în patrimoniul UNESCO 277 de situri din 16 județe străbătute de Frontierele Imperiului Roman – Dacia.

În Sălaj există cele mai multe obiective de pe pe Limesul românesc, iar cel mai nordic punct de apărare de pe Limes este binecunoscutul, frumosul și îndrăgitul Castru Roman de la Porolissum-Moigrad.

Comunele și orașele sălăjene care se pot bucura acum de reușită sunt Horoatu Crasnei, Meseșenii de Jos, Buciumi, Agrij, Treznea, Românași, Creaca, Zalău, Mirșid, Jibou, Surduc, Băbeni, Lozna, Ileanda și Gâlgău.

Documentul UNESCO  conține o listă detaliată cu denumirea tuturor locurilor care construiesc această componentă a Limesului, suprafața lor, suprafața zonelor tampon și coordonatele fiecărui element. Cele 277 de obiective constituie acest amplu ansamblu de castre, turnuri de observare valuri de pământ, desfășurat pe o suprafață de 1491.20 hectare și zone tampon în suprafață totală  de 14197.6 hectare.

Drum anevoios, dar cu succes

România a depus dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia în ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO. Pregătirea documentației a început însă de câțiva ani, fiind organizate cercetări în teren și o serie de sesiuni științifice.

Una dintre cele mai ample dezbateri care s-au organizat în Sălaj a fost cea din decembrie 2018, găzduită de Consiliul Județean Sălaj, unde au participat primari ai unităților administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se găsesc obiective arheologice aparținând frontierelor provinciei romane Dacia, membri ai Comisiei Naționale Limes, alți specialiști implicați în cercetările din cadrul Programului Național Limes, precum și președintele și vicepreședintele CJ Sălaj și, bineînțeles, managerul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, Corina Bejinariu. Trebuie subliniat faptul că Muzeul, cu ai săi specialiști, a avut un rol foarte important de-a lungul timpului, descoperind și protejând patrimoniul moștenit de mii de ani.

De la depunerea dosarului, timp de un an și jumătate, s-a derulat procedura de evaluare în vederea stabilirii recomandărilor ICOMOS (International Council on Monuments and Sites – organism consultativ al UNESCO).

În perioada 8-21 august 2023, s-a desfășurat în România misiunea tehnică de evaluare a ICOMOS, organizată de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, în colaborare cu Comisia Națională Limes, autorități centrale, județene și locale, precum și cu Muzee și Direcții pentru Cultură din cele 16 județe implicate. Procesul de evaluare a continuat și cu solicitări de informații suplimentare și răspunsuri din partea României precum și cu o întâlnire cu ICOMOS a echipei coordonatoare de experți de la Paris.

„Săpăturile arheologice, sondajele pe teren, fotografiile aeriene și investigațiile non-invazive au stabilit caracterul complet al părților componente, iar  integritatea majorității atributelor este evaluată ca fiind bună până la foarte bună, prezentând cele mai multe faze importante de dezvoltare. În ciuda proceselor de degradare, multe site-uri individuale sunt foarte bine conservate. Cu câteva excepții, expunerea lor la amenințări este nesemnificativă și limitele sunt delimitate corespunzător”, se menționează în documentele ce au însoțit propunerea României, Frontierele Imperiului Roman – Dacia.

Obiectivele sălăjene incluse pe Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Potrivit listei, din Sălaj fac parte acum din patrimoniul UNESCO peste 100 de obiective de importanță arheologică care aduc plus valoare unităților administrativ-teritoriale și care pot fi promovate în scopul dezvoltării turistice.

Județele străbătute de Limes sunt Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Covasna, Harghita, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt, Argeș, Teleorman.

Dintre toate, Sălajul are cele mai multe obiective.

Acestea sunt: Hurez – Cornul Vlașinului 1 & 2, Hurez – Poic, Huta, Hurez – Dealul lui Gyuri,  Huta – Dealul Cozlii, Huta – Salhiger, Hurez – Dealul Mare, Hurez – Între Dealul Mare și Arsură, Hurez – Arsură 1 & 2, Hurez – Dealul Boului -Șumanda, Sângeorgiu de Meseș, Hurez – Dealul Boului – Măgurița, Hurez – Dealul Prislop 2, Sângeorgiu de Meseș, Hurez – Dealul Prislop, Sângeorgiu de Meseș, Hurez – Dealul Prislop 4, Hurez – Dealul Prislop, Hurez – Dealul Boului – La Frapsin, Hurez
– Dealul Prislop, Hurez – Dealul Boului – La Frapsin – Coasta Julii, Hurez – La Frasin 1, Hurez – La Frasin 2, Sângeorgiu de Meseș – Dealul La Frasini 1, Sângeorgiu de Meseș -Dealul La Frasini 2, Hurez – Sub Cornet, Hurez – Sub Cornet 1, două locuri la Stârciu – Dealul Secuiului,  Buciumi – Grădiște, Buciumi
– Poiana Șeredanilor, Buciumi – Pădurea Dosu, Buciumi – Coasta Ogrăzii 1, Buciumi – Coasta Ogrăzii 2, Buciumi – Groapa Mare, Buciumi – Dosul Șigăului, Agrij – Coasta Lată , Agrij – Osoiul Ciontului, Bozna – Osoiul Ciontului, Treznea -Vârful Obârșie, Meseșenii de Sus – Coasta Ciungii 1, Treznea – Coasta Ciungii 2, Meseșenii de Sus – Vârful Ciungii , Treznea -Dealul Mănăstirii, Trezenea – Gura Teghișului, Treznea, Zalău – La Cărbunari, Treznea – Cărbunarea, Treznea, Zalău – Sub Păstaie, Românași – Largiana / Cetate, Românași – Dealul Hențeșu, Brusturi – Certiae / LaTâlhăroasei Ruine, Zalău

– Deasupra Șesurilor Tâlhăroase, Zalău – Măgura Stânii 2, Zalău – Sub Măgura Stânii, Stâna – La Oroieși, Stâna – La Balize, Moigrad – La Poiana de Sus, Porolissum, Zalău – La Nord de Pârâul Măgurii, Zalău – Poieniță, Zalău – Dealul Celor Șase Cai, Zalău – Lângă Masa Craiului, Zalău – Dealul Dojii 2, Zalău
– Dealul Dojii 1, Zalău – Pădurea Orașului 1, Zalău – Pădurea Orașului 2, Ortelec – Dealul Clocoțăl, Ortelec – Dealul Măgurice 2, Ortelec – Dealul Măgurice 1, Ortelec – Dealul Măgurice -La Strâmtură 1, Mirșid – La Strâmtură 2 -Pârâul Lupilor, Mirșid – Poguior, Mirșid – Dealul Mare cu patru poziții, Popeni
– Dealul Racova, Brebi – Comorâște, Popeni – Dealul Mănăstirii, Popeni – Voievodeasa 3, Popeni – Dumbravă, Ciglean – Vârful Cigleanului 1 și 2, Prodănești
– Pe Șanț, Tihău – Grădiște, Tihău – pe Grădiște, Var – Dealul Tărăvăilor, Tihău – Dealul Cucului, Surduc – Deasupra Văii Hrăii, Cliț – Fața Chiceri, Preluci
– Piatra Prelucilor 1 și 2, Lozna – Curmăturița 1 și 2, Valea Leșului – Țiclău, Valea Leșului – Piciorul Andreichii 1 și 2, Cormeniș – Râpa Malului 1 și 2, Negreni
– Dealul Hoancelor, Negreni – Poiana la Arbore, Rogna – La Bontauă, Ileanda – Dealul Ciuha, Ileanda – La Căsoi, Dăbâceni – Coama Pietrar 1 și 2, Glod
– Toaca Glodului 1 și 2, Bârsău Mare – Cetate, Gâlgău – Șaua Dealul Arsurei, Gâlgău – Valea Strâmturei, Gâlgău – Casa Popii, Căpâlna – Dealul Hanului, Căpâlna
– Hotroapă.

Recunoașterea importanței culturale și istorice

Frontierele Imperiului Roman – Dacia este a fost un dosar amplu pentru UNESCO, a cărui includere alături de Via Appia din Italia constituie o recunoaștere a importanței culturale și istorice a României în sistemul patrimonial la nivel mondial.

„România marchează astăzi o reușită cu semnificații profunde! Teritoriul vechii Dacii a fost parte a lumii romane, geneza națiunii noastre fiind strâns legată de Roma și de Imperiul Roman. Prin urmare, suntem în fața unui act cultural și identitar, care ne face mai conștienți de trecutul nostru și, în același timp, reamintește tuturor influența majoră a Romei asupra lumii în perioada antică”, a declarat Raluca Turcan, ministrul Culturii.

În Patrimoniul UNESCO, și operele lui Brâncuși din Târgu Jiu

Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Aleea Scaunelor care alcătuiesc Ansamblul monumental ”Calea Eroilor” realizat de marele sculptor Constantin Brâncuşi, în perioada 1937-1938, la Târgu Jiu, au primit acceptul, odată cu dosarul Limesului romano-dac pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

România a depus, în ianuarie 2018, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO dosarul de nominalizare pentru ”Ansamblul monumental «Calea Eroilor» și s-au făcut eforturi pentru a răspunde criteriilor de includere. Evaluarea dosarului a fost reluată de către ICOMOS (International Council on Monuments and Sites – organism consultativ al UNESCO) în 2023, iar acum a fost acceptat, alături de dosarul Frontierele Imperiului Roman – Dacia.

”Tezaurul pe care Constantin Brâncuşi l-a lăsat românilor la Târgu Jiu devine oficial bun cultural al umanităţii. Se confirmă astfel valoarea universală excepţională a acestui sit cultural, demn de admiraţie şi protecţie internaţională. Recunoaşterea primită azi ne obligă să protejăm Ansamblul Monumental «Calea Eroilor», să-l păstrăm intact pentru generaţiile viitoare şi pentru memoria culturală a umanităţii. Este un angajament pe care ţara noastră îl ia la nivel naţional, dar şi la nivel local, în oraşul în care a fost creat ansamblul monumental”, a subliniat ministrul Culturii.

Cerințe de protecție și management

Documentul UNESCO prevede o serie de elemente legate de protejarea siturilor și managerierea lor în noua ipostază de obiective intrate sub protecție. Responsabilitate uriașă au Ministerul Culturii, consiliile județene, Institutul Național al Patrimoniului și Comisia Limesul Național.

România trebuie să finalizeze cât mai curând posibil programul de actualizare a Planurilor Urbanistice Generale în zonele în care sunt amplasate piesele componente, să elaboreze modelul pentru planurile de management pentru fiecare parte componentă/cluster și completarea acestor planuri pentru a se asigura că există o coerență generală în managementul și identificarea acțiunilor relevante, să efectueze modele de depozit/studii, celule pentru piesele componente din zonele urbane sau periurbane în vederea stabilirii unor informații exacte despre nivelurile de supraviețuire, și perturbarea depozitelor arheologice, să elaboreze acorduri inter-agenții între Institutul Național al Patrimoniului și Administrația Silvică cu măsuri de atenuare a impactului agriculturii şi silvicultură pe părțile componente relevante și zonele tampon aferente acestora, încorporând măsuri adecvate în planurile individuale de management, să finalizeze procesul de includere a tuturor părților componente în Registrul național al monumentelor istorice,să dezvolte o strategie de turism durabil, să finalizez strategia de cercetare Dacian Limes, inclusiv criterii clare pentru orice viitoare intervenții, să dezvolte măsuri care să încurajeze participarea și implicarea comunității în îngrijirea, protecția și gestionarea pieselor componente.

„Toate cele 277 de părți componente ale Frontierelor Imperiului Roman – Dacia sunt protejate legal. Toate siturile arheologice din părțile componente sunt protejate prin includerea lor în Registrul Arheologic Național (RAN) și procesul de desemnare a tuturor piesele componente este în desfășurare. Părțile componente, zonele lor tampon și peisajele imediate sunt, de asemenea, protejate de legile de amenajare a teritoriului, inclusiv de Planuri Urbanistice Generale care sunt în curs de revizuire pentru a asigura recunoașterea și protecția componentei părți și clustere. Va fi înființat un comitet de organizare al UNESCO pentru a coordona aceste responsabilități”, se precizează în document.

Post Views: 44