Duminica vor avea loc cele mai mari proteste de la revolutia din ’89

Romanii nu vor modificarea legilor Justitiei si nici revolutie fiscala. Cer demisia imediata a lui Liviu Dragnea si a lui Calin Popescu Tariceanu din conducerea Parlamentului

rn

Cele mai mari confederatii sindicale din tara – Blocul National Sindical (alcatuit din 34 de federatii profesionale) si Cartel Alfa (alcatuit din 41 de federatii profesionale) – si 39 de grupuri civice si organizatii neguvernamentale si-au dat intalnire, duminica seara, la ora 18.00, in capitala, la ceea ce se anunta a fi cele mai mari proteste din tara de la revolutia din decembrie 1989.
Se estimeaza ca vor iesi in strada aproximativ un milion de romani, care vor cere retragerea modificarilor la legie Justitiei si retragerea legilor de modificare a Codurilor penale, respingerea in Parlament a Ordonantei de Urgenta nr. 79 privind modificarea legislatiei fiscale, precum si demisia imediata a Guvernului si a presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu.
Este pentru prima data cand marile confederatii sindicale se alatura protestelor organizate in orasele importante din toata tara in fiecare duminica seara, initiate de grupuri civice.

rn

Romanii sunt chemati in strada sa lupte impotriva
autoritarismului politic si impotriva jafului din bani publici

rn

“Consecintele deciziilor guvernamentale de astazi ne vor urmari pentru zeci de ani, ne vor plasa in sfera autoritarismului politic, a jafului banilor publici, a impunitatii politicienilor si a saraciei.
(…) Actuala coalitie de guvernare sustine hotia, ineficienta, haosul si lipsa de transparenta, invocand castigarea alegerilor cu un program de guvernare nerespectat. Viitorul nostru si al copiilor nostri este in pericol. E momentul sa cerem o schimbare politica de substanta, pentru a evita in ultimul ceas o catastrofa nationala din care ne vom reveni in decenii. Pentru toate acestea, chemam romanii in strada pentru o lupta pasnica a Romaniei cinstite cu hotia, autoritarismul si saracia”, scrie in apelul comun al ONG-urilor si al confederatiilor sin dicale.
De remarcat ca societate civila si sindicatele au gasit un numitor comun in a denunta raul pe care actuala guvernare PSD il face tarii in ansamblu si si-au unit fortele.
Daca initial protestele societatii civile, acele traditionale proteste de duminica, aveau ca nemultumire modificarile la legile Justitiei, iar confederatiile sindicale si-au concentrat doleantele strict pe problemele legate de revolutia fiscala, acum nemultumirile celor doua parti se imbina, lista revendicarilor de la protestul anuntat pentru duminica, asumata de toate taberele, cuprinzand nemultumirile de pe toate palierele.

rn

Sindicatele salajene isi sustin nemultumirile,
dar sunt prea timide sa se implice in protest

rn

Cat priveste filiala Salaj a Cartel Alfa, liderul acesteia, Pompiliu Ceaca, spune ca deocamdata este in discutii cu cei de la centru, fara a sti deocamdata daca sau cati salajeni vor merge la protestele din capitala. Cartel Alfa are aproximativ 4.500 de membri in Salaj.
Blocul National Sindical, cealalta mare confederatie sindicala, are in Salaj aproximativ 1.000 de membri. Ieri, pana la inchiderea editiei, nu am reusit sa luam legatura cu liderul BNS Salaj, Calin Balog, pentru a afla daca la protest va lua parte si o delegatie salajeana.
Unul dintre cele mai mari sindicate ale profesorilor din Salaj, FSLI, nu si-a anuntat participarea la miningul din capitala de duminica. Sindicatul face parte din alta confederatie decat cele care si-au anuntat implicarea in protestul din capitala. Dar sunt cunoscute nemultumirile masive ale profesorilor fata de promisiunile neonorate ale PSD. Nici Sanitas nu va fi prezent la marele miting de duminica, dar isi mentine pozitia privind nemultumirile pe care le au angajatii din sanatate. “Noi ne-am facut mitingul nostru sindical, societatea civila isi face mitingurile ei”, a afirmat liderul Sanitas Salaj, Chelement Hodis.

rn

Legile Justitiei facute de ministrul Tudorel Toader
sunt vazute ca Ordonanta 13 a lui Florin Iordache

rn

Ca si la inceputul anului, unul din motoarele protestelor sunt modificarile aduse legilor Justitiei, modificari in baza carora politicul va avea un amestec evident in actul de justitie, iar separarea puterilor in stat va deveni doar o poveste, lucru subliniat de numerosi analisti.
Cea mai contestata propunere a fost cea potrivit careia presedintele nu va mai numi sefii de la DNA, DIICOT si Parchetul General. Propunerea a mai fost “indulcita” apoi, in sensul ca l-a reintrodus pe presedinte în procedura numirii procurorilor sefi de parchete, însa seful statului nu mai are atributii în revocarea acestora.
De asemenea, se va infiinta o structura noua care-i va urmari penal doar pe judecatori, iar acestia vor fi buni de plata pentru erorile comise in exercitarea profesiei.
De asemenea, Comisia speciala privind modificarea legilor justitiei a adoptat ieri o serie de amendamente prin care se introduce controlul ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justitiei asupra procurorilor si se introduce obligativitatea pentru magistrati de a depune anual declaratii pe propria raspundere ca nu sunt agenti acoperiti ai serviciilor secrete, iar rolul verificarii acestor declaratii revine comisiilor parlamentare de control al SRI si SIE.
Mai mult, informatiile despre documentele care implica serviciile în justitie trebuie sa devina publice.

rn

Revolutia fiscala si Legea salarizarii
nu sunt ceea ce s-a promis, ba dimpotriva

rn

Legat de modificarile importante aplicate de la 1 ianuarie la Codul fiscal, principalul aspect contestat de opinia publica este trecerea contributiilor exclusiv in sarcina angajatului, masura care da fiori angajatilor din mediul privat, care se tem de salarii micsorate si cresterea discrepantelor dintre bugetari si angajatii din privat. Profesorii si angajatii din sanatate, dar si mult alte categorii de bugetari, sunt de asemenea nemultumiti ca salariile nu le-au fost majorate, iar Legea salarizarii prevede importante reduceri de sporuri de la 1 ianuarie. Potrivit noului Cod fiscal, de anul viitor impozitul va scadea de la 16 la suta la 10 la suta, dar neimpozitarea salariilor de pâna la 2.000 de lei nu va mai fi aplicata, asa cum s-a promis. Toate salariile, indiferent de valoarea lor, vor fi impozitate. Toti angajatorii vor plati de la anul taxa de solidaritate, in valoare de 2,25 la suta din fondul de salarii. Iar firmele care fac afaceri cu statul sau sunt in insolventa vor plati TVA in cont separat.