Dinu Iancu Sălăjanu: Trebuie să scăpăm de percepția de “județ mic și neimportant”

 

Problemele strategice cu care se confruntă județul Sălaj, sursele de avantaj competitiv, factorii strategici cheie și obiectivele strategice au fost principalele teme abordate în cadrul unei noi întâlniri organizate miercuri, 15 septembrie, de către Consiliul Județean Sălaj, în cadrul procesului privind elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a județului Sălaj pentru perioada 2021-2027.

Forță de muncă puțină, populație îmbătrânită, probleme de infrastructură

Evenimentul a avut loc în Sala Porolissum a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și a fost structurat în două părți. La prima parte au fost prezenți, alături de specialiștii Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca responsabili cu elaborarea acestui instrument managerial, conducerea CJ Sălaj, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai instituțiilor publice și ai ONG-urilor. Discuțiile moderate de prof. univ. dr. Călin Emilian Hinţea, decan al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, au urmărit definirea profilului strategic, pornind de la problemele care, în lipsa unor soluții precise, pot avea un impact negativ, pe termen mediu și lung, asupra județului.

Printre minusurile identificate de cei prezenți s-au numărat migrația forței de muncă educate și tinere, abandonul școlar, în special în mediul rural, lipsa oportunităților de petrecere a timpului liber, îmbătrânirea populației din mediul rural, problemele ce țin de mobilitate, de infrastructură și utilități, precum și lipsa unui brand al județului. Partea a doua a întâlnirii a fost rezervată reprezentanților UAT-urilor, prilej cu care a fost dezbătut draftul profilului strategic al județului, pentru a vedea în ce măsură acesta se sincronizează cu viziunea și percepția aleșilor locali. De asemenea, primarilor li s-a solicitat să trimită principalele proiecte relevante care nu sunt incluse în strategiile de dezvoltare ale UAT-urilor, dar care ar trebui să fie cuprinse în strategia județului.

“Am continuat, astăzi, întâlnirile cu actorii-cheie din mediul privat și public în vederea realizării Strategiei de Dezvoltare a județului, un instrument care să modeleze viitorul Sălajului și să îndepărteze percepția de «județ mic și neimportant». Putem face acest lucru doar împreună, prin folosirea eficientă a resurselor și valorificarea potențialului local, prin identificarea proiectelor prioritare pentru comunitățile noastre, dezvoltarea infrastructurii, a turismului, asigurarea unui mediu curat și o ofertă culturală originală. Nu îmi doresc o strategie pe care să nu o putem implementa, ci una care să ne reprezinte pe toți. Trebuie să fim realiști, să ținem cont de plusuri și minusuri, să avem strategii complementare și să ne concentrăm pe dezvoltarea echilibrată și durabilă a comunităților. În acest fel, Sălajul are șanse reale la progres, iar nivelul de trai al cetățenilor se va îmbunătăți”, a afirmat Dinu Iancu-Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj.

Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Județului Sălaj pentru perioada 2021-2027 face parte dintr-un proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Un proiect realist are șanse mai mari să devină realitate

Problemele enumerate au fost multe, la fel și ideile celor prezenți. O observație extrem de pertinentă a venit din partea președintelui Consiliului Județean. Dinu Iancu Sălăjanu le-a cerut celor prezenți să vină cu propuneri realiste, aplicabile în Sălaj, adaptabile realităților locului și, foarte important, care să poată fi, potrivit legii, derulate sau finanțate de administrația județeană. Altfel, riscăm să povestim doar de dragul discuțiilor.

“Aș vrea foarte mult să fim realiști, să ne concentrăm pe ceea ce putem face. Să nu stabilim o strategie pe care să nu o putem implementa, să ne concentrăm pe ceea ce poate face Consiliul Județean, și nu la ce visăm noi că ar trebui să fie județul Sălaj, în întregime. Noi, ca și Consiliu Județean, avem anumite competențe și atribuții în ceea ce înseamnă funcționarea județului Sălaj. Suntem un UAT mai mare, care nu are subordonată nicio unitate administrativ teritorială. Noi nu asigurăm bugetul niciunei instituții din județ, în afară de cele care sunt în subordinea noastră, nu a rimăriilor, doar alocăm o parte din cotele de TVA și așa mai departe, bani pe care-i primim de la bugetul de stat. Să ne concentrăm foarte bine pe ceea ce poate face instituția, pentru că, altfel, vom pune o presiune pe Consiliul Județean, veți spune <Am fost la o întâlnire cu conducerea Consiliului Județean, le-am spus problemele dar nu ni le-au rezolvat>. Nu o să se rezolve pentru că nu stă în puterea noastră, nu sunt atribuțiile noastre. Primăria Municipiului Zalău are un buget mai mare decât Consiliul Județean. Nu pun o presiune pe Primăria Municipiului Zalău, dimpotrivă. Îmi doresc ca prin A.D.I. Țara Silvaniei, prin tot ceea ce putem să facem împreună, să facem, cu fiecare primărie în parte. Important e să înțelegem că trebuie, într-adevăr, să lucrăm împreună, să avem strategii complementare. Și atunci, probabil că vom face, în anul următor, și investiții în infrastructură, în ceea ce înseamnă educație, în funcție de priorități, în funcție de posibilități”, a explicat președintele Consiliului Județean Sălaj.

Mobilitatea forței de muncă, o problemă

Reprezentanții mediului de afaceri au abordat problema lipsei forței de muncă, în special a celei calificate, dar și aspectul mobilității populației active. Aceștia eu explicat că, din cauza lipsei infrastructurii rutiere sau de transport, e mai simplu să atragă angajați din alte județe decât din mediul rural al județului, de la 40-50 de kilometri distanță de Zalău, de exemplu.

“Trebuie să ne gândim să exploatăm tot ce avem și cum să creăm acces acestor oameni la educație, apoi la transport ca să ajungă la locurile de muncă. Reușim să fim atractivi pentru oameni din Iași, din Constanța, din București, din Craiova. Îmi spun că aleg să vină aici pentru că primesc salarii cu 30-40 la sută mai mici decât în capitală, dar cheltuielile sunt mai mici la Zalău cu 60-70 la sută, deci sunt pe plus”, a declarat Cristian Lazăr, director resurse umane la Michelin.

Potrivit președintelui Consiliului Județean, administrația are deja în lucru un proiect care să îmbunătățească infrastructura de transport în Sălaj.

“În ceea ce privește transportul în comun, este o problemă cu care se confruntă fiecare județ din această țară, nu doar Sălajul. Este un proiect la care lucrăm împreună cu vicepreședinții, cu directorii din Consiliul Județean, și sperăm să găsim în scurt timp acele soluții care să ne permită să implementăm un serviciu de transport public județean, interjudețean, care, într-adevăr, să facă față nevoilor noastre. Nu vă pot promite că putem să îl implementăm într-un an sau doi, dar lucrăm la acest proiect și vom veni în întâmpinarea dumneavoastră, vom găsi soluții împreună”, a afirmat Dinu Iancu Sălăjanu.

Promovarea județului și crearea unui brand al Sălajului

O mai bună promovare a județului, atât din punct de vedere al turismului cât și al oportunităților pe care le are de oferit investitorilor dar și tinerilor care aleg în momentul de față să rămână în orașele mari din vecinătate e o altă prioritate a administrației sălăjene, inclusă și ea în Strategia de Dezvoltare Durabilă. Un rol important în promovarea Sălajului îl va avea Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Țara Silvaniei.

“Știți că a fost aici, la noi, președintele Senatului și a spus <am fost în județul Zalău>. E o confuzie pe care nu am întâlnit-o doar la doamna Anca Dragu, am întâlnit-o foarte des, pentru că s-a construit în Transilvania această percepție asupra județului Sălaj, ca fiind un județ mic și neimportant. De aceea am și mers pe ideea domnului Daniel Stejeran, pentru că sunt mândru de apartenența la Țara Silvaniei și înțeleg ceea ce poate reprezenta Țara Silvaniei în Transilvania. Am rebrand-uit acel A.D.I. (A.D.I. Țara Silvaniei, în loc de A.D.I. Sălaj Plus, n.red.) care astăzi are 10 membri, vrem să îl ducem la 61 de membri pentru că mi se pare foarte important ca din acest A.D.I. să facă parte toate administrațiile locale, pentru că poate fi o societate care să unească interesele tuturor celor din Sălaj, începând de la accesarea de fonduri europene pe anumite servicii pe care le-ar putea face un A.D.I., pentru că am văzut că deja sunt ghiduri și deschideri de finanțare în acest sens, până la multe alte lucruri care ar putea să îmbunătățească viața culturală, viața economică a județului Sălaj”, a explicat Dinu Iancu Sălăjanu.