O apa de calitate mai buna pentru salajeni si cresterea sigurantei in exploatare a barajului de la Varsolt sunt obiectivele pentru care in zona acumularii se desfasoara, in aceasta perioada, lucrari in valoare de peste 53 de milioane de lei
Lucrarile de punere in siguranta a acumularii Varsolt, cel mai mare obiectiv de lucrari hidrotehnice din regiune, sunt aproape de finalizare. Dupa cum ne-a declarat directorul coordonator al Sistemului de Gospodarire a Apelor Salaj, Gregoriu Padureanu, zilele acestea se fac ultimele finisari la ecranarea (etanseizarea) barajului, urmand ca pana la termenul de predare a lucrarii – noiembrie 2009 – sa fie realizat si terasamentul si protectia malurilor acumularii. Pentru perdeaua forestiera de salcam, ce va urmari conturul lacului si va asigura o reducere a eroziunii malurilor, au fost plantati pana acum aproximativ 200.000 de puieti, urmand ca, dupa ce se va mai racori vremea, sa fie plantati restul de 100.000.
Ministrul Mediului, asteptat la receptie
Data fiind importanta acestei lucrari si valoarea mare a fondurilor investite de Ministerului Mediului aici – peste 53 de milioane de lei, la receptia programata pentru aceasta toamna este asteptat sa participe, potrivit lui Padureanu, si ministrul de resort, Nicolae Nemirschi.
Reamintim ca lucrarile de la Varsolt au inceput in primavara anului trecut, obiectivul facand parte dintr-un proiect mai amplu al Ministerului Mediului, de diminuare a riscurilor in cazul producerii calamitatilor naturale. Banii provin dintr-un imprumut de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare. Pe langa lucrarile de imbunatatire a sigurantei barajului in exploatare si de amenajare antierozionala a conturului lacului si a cursurilor din amonte, proiectul de la Varsolt mai include si modernizarea sistemului de monitorizare, avertizare si alarmare a populatiei in caz de inundatii.
Schimbare de plan
Desi a fost construita, in anii ’70, ca amenajare hidrotehnica avand doar rol in atenuarea viiturilor pe raul Crasna, acumularea de la Varsolt constituie, astazi, principala sursa de apa potabila pentru orasele Zalau si Simleu Silvaniei, precum si pentru mai multe comune din zona. Proiectul aflat in derulare se impunea atat pentru ca era nevoie de consolidarea corpului barajului (construit din pamant), cat si pentru a reduce aluviunile transportate de afluenti.