În Colecția „Ethnos” a Editurii „Caiete Silvane” a apărut un  nou volum: „Graiul bunicii de la Căţăl” de Sorin Herle.

„Multe dintre cuvintele cuprinse între coperțile acestei cărți, pentru unii, poate că nu înseamnă nimic, dar pentru alții, aș vrea să cred că înseamnă o reîntoarcere la vremurile în care ele făceau parte din cotidian, o reîntoarcere la origini. Aceste cuvinte pot fi considerate fotoghinul (petrolul lampant) aruncat peste cenușa uitării, pentru a aprinde focul amintirilor din soba sufletului nostru. Și în tot acest demers, cine sunt eu? Mi-ar plăcea să cred că sunt acel neînsemnat chibrit…” (Sorin Herle)

„Cartea, în sine, devine pentru cititor o curiozitate. Te stârnește. Prima tentație, te îmbie să o răsfoiești de la prima până la ultima pagină. Apoi revii. Din nou răsfoiești și din nou revii. După ce ți-ai temperat curiozitatea, te întâlnești cu a doua tentație și începi să citești pe îndelete, așa cum este scrisă, sorbindu-i cuvintele însoțite de propoziții ori fraze așa «în graiul bunicii» în paralel cu transpunerea literară. Simți că ai în față, nu un dicționar, cum ar părea la prima vedere, nici vorbă! E ceva mult mai mult. Pare o carte «ediție bilingvă» în care domină graiul ce vine parcă dintr-o altă lume… E «graiul bunicii de la Cățăl, graiul cățălanilor». În sfârșit, ca să-ți amplifici bucuria «lecturii» și starea de bine pe care ți-o transmite, te lași sedus de… a treia tentație… să o citești doar în «graiul bunicii». Copleșitor acest mod de a citi! Prin fața ochilor ți se perindă nu litere, nu cuvinte, ci toată dulceața și muzicalitatea graiului, cu tot pulsul vieții satului de altădată. Ți se perindă prin imaginile gândului, filmul trăirilor cotidiene, transpuse în graiul molcom așezat și muzical al celor care au creat «veșnicia». Apoi închizi cartea și… taci… Taci și asculți cu sufletul plin de frumos și de atâta pace, doar sunetul graiului dulce, unic, arhaic al «cățălanilor»”. (Ileana Neaga)

Post Views: 763