Redacția
Ministerele nu mişună de angajaţi
Sandu Bercean a preferat să inceapă cu Polonia, ţară care a făcut parte din lagărul socialist, dar care la ora actuală şi-a găsit propriul drum.Asta se vede şi din faptul că gradul de absorbţie a fondurilor europene este de sută la sută. Revenind la structurile administrative vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din Romania spunea că in Polonia unită-ţile administrative funcţio-nează in trei nivele; comuna (care poate fi sătească, orăşenească sau municipală), raionul (similar cu judeţul de la noi) şi voievodatul, compus din şapte-opt raioane, ceva asemănător cu fostele regiuni din Romania. Ministerele se rezumă la maxim 50 de angajaţi.
Comună, raion, voievodat
Voievodatul are in frunte voievodul (prefectul de la noi) care sprijină toţi investitorii pentru implementarea proiectelor şi realizează strategii de dezvoltare. Totodată voievodul coordonează ordinea şi siguranţa publică (similar inspectoratului de poliţie de la noi şi inspectoratul pentru situaţii de urgenţă). Coordonează repartizarea fondurilor europene din voievodat, sprijină şi răspunde de dezvoltarea programelor. Voievodul este numit de guvern. Preşedintele de raion este ales de consiliul raional. Are in subordine serviciile de la nivelul raionului (cum ar fi deconcentratele de la noi) şi răspunde de protecţia socială de la nivelul raionului. Raionul poate să aibă parteneriat cu comunele in ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor administrative. Comuna are unul sau două sate Marea majoritate a comunelor are sub 3.000 de locuitori. Instituţia primarului (primăria) asigură serviciile pentru cetăţeni, de la evidenţa populaţiei sau protecţia socială pană la tranzacţii imobiliare. „In Polonia, precizează Bercean, toate unităţile administrative sunt cu adevărat in slujba cetăţeanului. Birocraţia nu are ce căuta in aceste unităţi. De pildă la polonezi evaluarea unui proiect se face in maxim opt luni, nu ca la noi in trei-patru ani”.
Primarul comunei Meseşenii de Jos, Sandu Bercean, este şi vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din Romania. Prestigiul de care se bucură in randul prim edililor din mediul rural al ţării a făcut să fie selectat intr-o delegaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor care a efectuat două vizite de studiu in Polonia şi Franţa. Din delegaţie au făcut parte şapte primari, opt experţi regionali şi cinci reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor. Intors in ţară a ţinut să -şi exprime opiniile referitoare la structurile administrative din cele două ţări şi să impărtăşească din experienţa dobandită cu acest prilej.
Comunele fără locuitori nu se desfiinţează
Unităţile administrative (comunele) au fost infiinţate pe criterii istorice şi tradiţionale şi nimeni nu-şi permite să desfiinţeze o unitate de acest gen chiar dacă este nelocuită. E şi aceasta o formă de descentralizare autentică. „Există in Franţa, afirmă Bercean, 36 de comune care nu au nici un locuitor, dar au primărie cu aparat propriu. De obicei acestea sunt zone cu case de vacanţă, care sunt populate numai la sfarşit de săptămană. Din cele 36.000 de comune ale Franţei, 32.000 sunt cu o populaţie sub 2.000 de locuitori. In Franţa numărul locuitorilor dintr-o unitate administrativă, in medie, este de 1800, pe cand la noi media locuitorilor dintr-o astfel de unitate este de 6.400.
Comună, departament, regiune
Şi in Franţa structurile administrative sunt organizate tot pe trei nivele; comună, departament, regiune. Comuna are un primar voluntar cu o indemnizaţie neimpozabilă de minim 1.200 de euro pe lună. Departamentul are preşedinte ales de consiliul departamental şi prefect cu aparat propriu. Regiunea are un consiliu regional care alege un preşedinte şi un prefect. prefectul are statut de inalt funcţionar public şi nu poate fi schimbat cand vor muşchii preşedintelui. La nivel central există camera senatului şi camera deputaţilor. Deputaţii se aleg prin vot direct de către cetăţeni. Senatorii se aleg de către consilieri. Din cei 450 de senatori ai Franţei, 250 indeplinesc şi funcţia de primar. Primarul de Meseşeni reliefează faptul că legile sunt făcute in Franţa in interesul cetăţeanului, iar autoritatea locală, comuna adică are cea mai mare credibilitate.
Ne vom bate cu puterea
L-am intrebat pe Sandu Bercean pe cand intrevede o descentralizare autentică şi la noi. „Mi-e foarte greu să răspund. Dacă francezii crează scenarii pentru dezvoltarea ţării in 2040, noi nu ştim azi ce se va intampla maine. Eu nu pot să-i spun copilului meu pentru ce să opteze, incotro să se indrepte pentru că viitorul este incert. Preşedintele ţării n-are incredere in Parlament, in Curtea Constituţională şi atunci cum să aibă incredere in cetăţeanul de rand. Noi, cei din Asociaţia Comunelor din Romania ne vom bate cu puterea, indiferent de coloratura politică, pentru drepturile cetăţeanului şi pentru o descentralizare autentică, nu formală ca cea din zilele noastre.
Societatea civilă şi rolul său hotărator
Pentru o dezvoltare eficientă şi armonioasă, comunele sunt organizate in asociaţii intercomunitare. O comună poate să facă parte din mai multe asociaţii intercomunitare. Toate criteriile de atribuire a fondurilor europene sunt stabilite de autoritatea locală, mediul privat şi societatea civilă. La francezi societatea civilă are un rol important in luarea deciziilor referitoare la bunul mers al comunităţii. Majoritatea investiţiilor sunt mixte; mediul privat plus unităţile administrative ale statului.
