Indiferent de culoarea politică, am auzit, de-a lungul anilor, zeci de membri de partid, ajunși în funcții înalte, vorbind despre depolitizarea instituțiilor și numirea pe posturi în baza criteriilor de competență și performanță. Doar că una e teoria, alta e practica.

Suntem în plin proces de găsire a directorilor și directorilor adjuncți pentru unintățile de învățământ din țară, de data aceasta prin organizarea de concursuri. Multă vreme și aceste posturi au fost ocupate, pe alocuri, de persoane preferate de un partid sau altul, prin “detașare în interesul învățământului”.

Și, exact în această perioadă, o statistică întocmită de edupedu.ro ne arată cât de “depolitizat” este sistemul de învățământ din România. Din cele 42 de funcții de inspectori școlari generali din țară, 38 sunt ocupate de membri PNL și UDMR, scrie edupedu.ro.

Numirea acestor inspectori în funcții a fost făcută prin ordin semnat de miniștrii Educației – Monica Anisie și Sorin Cîmpeanu – în ultimii 2 ani.

Vasile Bulgărean, șeful Inspectoratului Școlar Județean Sălaj, figurează pe lista întocmită de edupedu.ro ca și “candidat PNL la primăria Zalău în 2020”.

Fostul inspector școlar general de la ISJ Sălaj este Maria Pop, soția ex-senatorului PSD, Gheorghe Pop.

Despre depolitizarea sistemului educațional vorbea chiar și șeful statului, Klaus Iohannis, în decembrie 2018, la lansarea proiectului “România educată”, acuzând atunci PSD că este politizatorul sistemului educațional. Între timp, polii de putere s-au schimbat, dar depolitizarea nu s-a produs încă. Nici în învățământ, nici în alte domenii.

“Actualele inspectorate școlare trebuie desființate și înlocuite cu structuri de profesioniști. (…) Dacă acum intri într-un inspectorat și nu scot toți carnetul de partid, înseamnă că este o minune”, spunea, în urmă cu 3 ani, președintele României.

USR a propus, fără sorți de izbândă până acum, desființarea inspectoratelor școlare, pe care le consideră “una dintre principalele surse de influență politică în sistemul de educație și una dintre cele mai mari frâne în calea modernizării învățământului, prin cenzura aproape totală a autonomiei școlare, sub toate aspectele ei: catedre, norme, personal, numiri de directori, alocări de fonduri etc”. Conform propunerii, atribuțiile de ordin administrativ ale inspectoratelor școlare ar putea fi transferate către consiliile de administrație ale școlilor.