Marcăm, zilele acestea, și în România, Săptămâna Conștientizării Echilibrului (Balance Awareness Week), un eveniment important care are loc anual pentru a atrage atenția asupra problemelor legate de echilibru și afecțiuni precum vertijul.

Marcarea Săptămânii Conștientizării Echilibrului (15-22 septembrie) a început în 1997, în Statele Unite ale Americii, iar din 2015 evenimentul are loc și în Europa.

Vertijul este o tulburare des întâlnită, care poate afecta semnificativ calitatea vieții celor care se confruntă cu aceasta. Pentru a înțelege mai bine cauzele, simptomele și opțiunile de tratament ale vertijului, am stat de vorbă cu Dr. Anamaria Matioc, medic specialist ORL, care ne va oferi informații esențiale și sfaturi utile despre acest subiect.

Ce este vertijul și cum se deosebește de alte forme de amețeli?
Amețeala reprezintă o senzație de instabilitate sau pierdere a echilibrului, resimțită diferit de fiecare persoană. Poate fi însoțită de dificultăți în orientarea spațială sau de confuzie. Intensitatea acestei senzații poate varia, de la o ușoară stare de dezechilibru până la o dezorientare marcată și confuzie profundă.
Vertijul, un tip particular de amețeală, este iluzia/senzația de mișcare rotatorie a mediului înconjurător sau a persoanei față de mediu.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale vertijului?
Vertijul poate fi declanșat de o varietate de afecțiuni medicale, cele mai frecvente cauze fiind reprezentate de disfuncționalități ale urechii interne și nervului vestibular, dar și de leziunile sistemului nervos central. De asemenea, vertijul poate apărea în contextul unor afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac sau de conducere, precum și în cazuri de anemie, policitemie, diabet zaharat, boli reumatologice, endocrine, metabolice, intoxicații (inclusiv consum de alcool), tulburări psihice precum anxietatea și depresia, sau ca efect secundar al unor medicamente.

Ce afecțiuni ale urechii interne sunt cel mai des asociate cu vertijul?
Vertijul periferic, generat de disfuncții ale sistemului nervos periferic (care include structurile din afara creierului și măduvei spinării), are ca principale cauze vertijul paroxistic pozițional benign, boala Meniere, neuronita vestibulară, traumatismele și tumorile.

Ce simptome ar trebui să-i alarmeze pe pacienți și să-i determine să consulte un specialist?
Este recomandat să consultați un medic dacă vertijul: apare frecvent sau durează mult timp, este însoțit de simptome severe, cum ar fi dureri de cap intense, dificultăți de vorbire, pierdere a conștienței, probleme de vedere, sau amețeli intense cu confuzie și dificultăți de mers, se manifestă brusc și fără o cauză evidentă, asociat cu greață sau vărsături severe, este însoțit de simptome neurologice, precum amorțeală sau paralizie, nu se ameliorează sau se agravează în ciuda tratamentelor, este declanșat de un traumatism. Aceste semnale de alarmă pot indica probleme serioase care necesită o evaluare medicală promptă.

Cum afectează vertijul și dezechilibrul calitatea vieții pacienților?
Vertijul și tulburările de echilibru pot avea un impact considerabil asupra calității vieții pacienților necesitând intervenții medicale și suport specializat pentru gestionarea simptomelor și îmbunătățirea stării generale de sănătate.
Persoanele afectate pot întâmpina dificultăți în desfășurarea activităților zilnice, cum ar fi mersul, conducerea sau îngrijirea personală, ceea ce poate reduce independența și limita participarea la activități sociale și recreative. Aceste limitări pot conduce la izolare socială și pot afecta negativ interacțiunile cu familia și prietenii.
Vertijul și tulburările de echilibru cresc riscul de căderi și accidente, ceea ce poate duce la leziuni fizice și poate genera o preocupare constantă pentru siguranța personală.
Vertijul persistent poate provoca anxietate, stres și depresie, amplificând impactul psihologic și emoțional asupra pacientului. De asemenea problemele de echilibru pot afecta eficiența profesională, ducând la absenteism și scăderea performanței la locul de muncă.
Pot perturba somnul, provocând insomnie sau somn întrerupt, ceea ce afectează negativ recuperarea și starea generală de bine.

Există grupuri de risc specifice pentru apariția acestor probleme, de exemplu, vârstnici, sportivi, femei?
Da, există persoane cu un anumit risc specific pentru vertij și tulburări de echilibru: vârstnicii – îmbătrânirea poate afecta echilibrul și crește riscul de căderi, sportivii – traumatismele și efortul fizic intens pot contribui la apariția vertijului, femeile -pot fi mai predispuse la anumite forme de vertij din cauza factorilor hormonali, persoane cu afecțiuni cronice -probleme de sănătate precum diabetul și hipertensiunea pot influența echilibrul, pacienții cu afecțiuni ale urechii interne sau neurologice – aceste patologii pot cauza vertij.
Recunoașterea acestor grupuri ajută la prevenirea, diagnosticul și tratamentul vertijului și tulburărilor de echilibru.

Cum ar trebui să acționeze un pacient care simte un episod acut de vertij?
Dacă un pacient prezintă un episod acut de vertij, ar trebui să se așeze sau să se întindă imediat într-un loc sigur pentru a preveni căderile și posibilele accidente. Este important să rămână nemișcat și să evite mișcările bruște ale capului care pot agrava vertijul. Trebuie să evite activitățile riscante, precum conducerea sau operarea de mașini, până când simptomele se ameliorează.
În cazul în care vertijul este sever, persistent sau însoțit de simptome suplimentare îngrijorătoare, cum ar fi dureri de cap intense, pierdere a conștienței sau dificultăți de vorbire, trebuie să se adreseze de urgență unui medic. Este util să noteze detalii despre episod, inclusiv durata, intensitatea și alte simptome asociate, pentru a le comunica medicului. De asemenea, trebuie să evite consumul de alcool și alte substanțe care pot agrava vertijul.

Cum se diagnostichează vertijul? Care sunt investigațiile medicale cele mai comune?
Diagnosticul de vertij implică o evaluare detaliată și este pus după realizarea unei anamneze și examinări clinice amănunțite, a unor teste audiologice și vestibulare, imagistică medicală ( CT și RMN), a unor teste de laborator și, după caz, a unor teste specifice, în funcție de cauza ce stă la baza acestei tulburări.
Fiecare caz de vertij este unic, iar medicul va selecta combinația potrivită de teste pentru a stabili un diagnostic corect și a determina cauza specifică a simptomelor.

Care sunt tratamentele disponibile pentru vertij și cât de eficiente sunt acestea?

Tratamentul vertijului variază în funcție de cauza de bază și de severitatea simptomelor. Printre opțiunile terapeutice cele mai frecvent utilizate se numără manevrele de repoziționare, medicația, terapia de reabilitare vestibulară, intervențiile chirurgicale în cazuri selectate, modificările stilului de viață și suportul psihologic, acolo unde este necesar. Este esențial ca tratamentele să fie adaptate fiecărui caz în parte, combinând diferite metode, atunci când este necesar, pentru a maximiza beneficiile și a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

Eficacitatea tratamentului depinde în mod semnificativ de diagnosticarea precisă a cauzei vertijului. Manevrele de repoziționare, cum ar fi manevra Epley, sunt extrem de eficiente în cazurile de vertij paroxistic pozițional benign (VPPB), oferind o ameliorare rapidă și durabilă. Pentru afecțiunile cronice sau tulburările de echilibru, reabilitarea vestibulară reprezintă o metodă excelentă de recuperare, ajutând pacienții să își refacă echilibrul și să își recapete încrederea în mișcările zilnice. Medicația joacă un rol important în gestionarea simptomelor. În situațiile în care vertijul este provocat de tumori sau alte afecțiuni structurale, intervențiile chirurgicale devin necesare pentru a corecta problema de bază. Modificările stilului de viață, cum ar fi reducerea consumului de sare sau alcool, pot contribui la gestionarea simptomelor, mai ales în cazul bolii Meniere. În plus, suportul psihologic poate fi de mare ajutor pentru pacienții care dezvoltă anxietate sau depresie din cauza vertijului, oferind o abordare holistică a tratamentului. Prin urmare, un plan de tratament bine structurat, care combină metodele adecvate fiecărui pacient, poate oferi rezultate excelente și poate îmbunătăți considerabil starea generală de sănătate și calitatea vieții.

Cum poate fi prevenit vertijul recurent? Există măsuri specifice care pot ajuta pacienții?

Prevenirea vertijului recurent depinde de identificarea corectă a cauzei și de implementarea unor măsuri specifice care să ajute la reducerea frecvenței și severității episoadelor. Tratamentele personalizate pentru afecțiuni precum boala Meniere, migrenele vestibulare sau vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB) sunt esențiale în prevenirea recurențelor. Reabilitarea vestibulară, care constă în exerciții pentru a antrena creierul să se adapteze la semnalele dezechilibrate din urechea internă, poate îmbunătăți echilibrul și reduce vertijul, fiind deosebit de eficientă în cazurile cronice.
Evitarea factorilor declanșatori este crucială. Pacienții cu migrene vestibulare pot preveni vertijul prin evitarea stresului, a anumitor alimente (ciocolată, alcool, cofeină) și prin asigurarea unui somn adecvat. Cei care suferă de boala Meniere ar trebui să limiteze consumul de sare, alcool și cofeină, deoarece aceste substanțe pot agrava retenția de lichide în urechea internă. În cazul vertijului paroxistic pozițional benign, evitarea mișcărilor bruște sau a anumitor poziții ale capului poate reduce riscul recurenței.
Un stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație echilibrată și hidratare adecvată, este important pentru prevenirea vertijului asociat cu afecțiuni metabolice sau deshidratare. De asemenea, evitarea excesului de alcool și a fumatului contribuie la reducerea riscului de apariție a vertijului recurent. Exercițiile fizice moderate, efectuate regulat, pot îmbunătăți echilibrul și sănătatea cardiovasculară, prevenind astfel episoadele de amețeală.
Stresul și anxietatea pot agrava vertijul sau chiar îl pot declanșa. Tehnici de relaxare precum meditația, yoga și exercițiile de respirație pot ajuta la gestionarea stresului și, implicit, la prevenirea vertijului recurent. De asemenea, pacienții trebuie să fie atenți la medicamentele pe care le utilizează, deoarece unele (cum sunt cele ototoxice) pot afecta urechea internă și pot provoca vertij. Este recomandat să discute cu medicul despre posibile alternative terapeutice.
Pentru cei care se confruntă frecvent cu astfel de patologie, controalele medicale periodice sunt esențiale pentru monitorizarea afecțiunii și ajustarea tratamentului în funcție de evoluție, pentru prevenirea complicațiile și asigurarea unui management adecvat al bolii.
Prin implementarea acestor măsuri și colaborarea strânsă cu medicul, pacienții pot reduce semnificativ frecvența și severitatea episoadelor de vertij, îmbunătățindu-și calitatea vieții.

Cum pot pacienții să diferențieze între un episod de vertij și o problemă neurologică mai gravă, cum ar fi un accident vascular cerebral?

Diferențierea între un episod de vertij și o afecțiune neurologică este complexă și, uneori, având în vedere că anumite manifestări clinice pot fi asemănătoare, poate fi o provocare chiar și pentru un medic experimentat. Această suprapunere de simptome poate îngreuna diagnosticul inițial, necesitând o evaluare atentă și detaliată pentru a identifica corect cauza subiacentă. Vertijul poate fi uneori însoțit de amețeli, tulburări de echilibru sau senzații de rotație, simptome care pot apărea și în cazul unei probleme neurologice mai serioase. Totuși, diferențierea dintre acestea devine esențială pentru a exclude urgențele medicale, cum ar fi un AVC, care impune un tratament rapid și specific.
Dacă simptomele includ slăbiciune, amorțeală, tulburări de vorbire, pierderea vederii sau alte semne neurologice, este necesar să sunați imediat la serviciile de urgență. Un diagnostic prompt și tratamentul rapid pot salva viața pacientului și pot preveni complicațiile pe termen lung. În cazurile de vertij izolat, dacă simptomele persistă sau sunt severe, este recomandat consultul medical pentru stabilirea cauzei și administrarea tratamentului adecvat.

Cum colaborați cu alți specialiști în diagnosticarea și tratarea acestor tulburări?

Abordarea multidisciplinară în diagnosticul și tratamentul vertijului este esențială, dat fiind faptul că această afecțiune poate avea origini multiple și manifestări complexe. Vertijul poate fi cauzat de disfuncții ale urechii interne, tulburări neurologice sau afecțiuni sistemice, ceea ce face necesară colaborarea strânsă între specialiști din diverse domenii medicale pentru a asigura o evaluare precisă și un tratament adecvat.
Colaborarea multidisciplinară optimizează eficacitatea tratamentului și contribuie semnificativ la creșterea calității vieții pacienților, oferindu-le soluții individualizate, adaptate fiecărui caz în parte. Acest model de tratament integrat asigură o îngrijire complexă și eficientă, maximizând șansele de recuperare și reducând riscul de complicații.

Cât de frecvent apar vertijul și dezechilibrul în rândul populației generale?

Vertijul și tulburările de echilibru sunt probleme de sănătate frecvente, cu o prevalență semnificativă în rândul populației generale. Statisticile indică o incidență anuală în Europa de 3,5-15,5 cazuri la 100.000 locuitori. La persoanele de peste 80 de ani, prevalența vertijului ajunge la 50%, iar în rândul celor peste 70 de ani, 85% din cazuri sunt legate de probleme ale urechii interne, inclusiv vertijul pozițional paroxistic benign, care afectează 50% dintre aceste persoane.
Vertijul și tulburările de echilibru sunt principalele cauze ale deceselor accidentale la vârstnici și contribuie semnificativ la depresie și scăderea calității vieții. Aproximativ 15% din consultațiile medicilor de familie sunt legate de aceste probleme, subliniind importanța recunoașterii și gestionării adecvate a simptomelor. Acest context evidențiază necesitatea unei atenții speciale în diagnosticarea și tratamentul acestor afecțiuni, pentru a preveni complicațiile și a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Care este mesajul principal pe care doriți să îl transmiteți pacienților și publicului larg despre importanța conștientizării și tratării vertijului și dezechilibrului?

Vertijul și tulburările de echilibru sunt afecțiuni care pot afecta profund calitatea vieții, dar conștientizarea și intervenția timpurie sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a acestora. Este important ca pacienții să recunoască simptomele și să solicite asistență medicală specializată pentru un diagnostic precis și tratament. Abordarea acestor probleme din timp nu doar că previne riscuri serioase, cum ar fi căderile și deteriorarea stării de sănătate mentală, dar contribuie și la îmbunătățirea stării generale de bine.
Prin educație, prevenție și tratament adecvat, putem reduce impactul acestor afecțiuni și sprijini o viață activă și sănătoasă.

Post Views: 18