Devalorizarea monedei nationale face traiul romanului din ce in ce mai greu, plata ratelor in euro devenind o povara pe umerii imprumutatilor.
Tensiunile politice din ultima perioada, precum si retinerea companiilor de a face investitii aceasta zona a Europei, au destabilizat leul, dand, in acelasi timp, un impuls monedei europene. Ieri, Banca Nationala a Romaniei a anuntat un curs de referinta de 4,3047 lei/euro, in crestere cu aproape un ban fata de cel de vineri si situat la mai putin de un ban de maximul istoric. Si dolarul urmeaza un trend ascendent, cu peste doi bani fata de nivelul de la finele saptamanii trecute, ajungand la 2,9152 lei/dolar. Economistii sunt sceptici in ceea ce priveste o eventuala revenire a monedei romanesti in perioada urmatoare.
Situatia creata are efecte dureroase asupra cetateanului de rand. Spre exemplu, un salajean care a accesat, in octombrie 2007, un credit cu o rata lunara fixa de 100 de euro, plateste acum cu aproape 100 de lei mai mult pe luna. Daca previziunile unor oficiali bancari se confirma, iar cursul de schimb va continua sa se deterioreze, ajungand la 4,5 lei pe final de an, salajeanul cu rata de 100 de euro va scoate din buzunar 450 de lei cu aproape 120 de lei peste nivelul ratei din octombrie 2007. Reprezentantii caselor de schimb spun ca, in ultima perioada, au observat o crestere usoara a cererii de valuta: ^In perioada de criza, romanul se preocupa mai mult de ziua de maine. Speriati de scumpirea monedei europene, cei care au ceva bani pusi deoparte cumpara euro pentru a acoperi doua-trei rate, facand astfel mici economii^. Bancherii sunt de parere ca o astfel de investitie este destul de riscanta si ca se poate vorbi despre un castig consistent numai la sume mari. Nu de alta, dar la 200 de euro cumparati in vara, la un curs de 4,1 lei, ^investitorul^ s-a ales cu un plus de doar 40 de lei.
Avalansa de restante
Potrivit bancii centrale, creditele restante ale populatiei si firmelor totalizau, la finele lunii septembrie, 6,4 miliarde de lei, de peste trei ori mai mult decat in perioada similara din 2008. Ponderea acestora in soldul imprumuturilor a urcat de la 1,1 la 3,25 la suta.