Cu jumatate din banii dati de administratia locala pentru handbal si volei in ultimii doi ani se puteau construit terenuri multifunctionale pentru toate cele 20 de scoli din Zalau

Consilierul judetean Paul Maghiu atrage atentia asupra dezechilibrului intre finantarea sportului de performanta si a sportului de masa, care aproape ca lipseste 

rn

Maghiu vine cu o propunere si ii cheama la o dezbatere larga pe toti cei implicati in acest fenomen, de la reprezentanti ai administratiilor locale, echipe sportive, sportivi, mediul de afaceri, parinti, profesor sa se hotarasca un mod mai eficient, de cheltuire cu adevarat in folosul comunitatii a sumelor uriase alocate sportului in judet.
La baza propunerii consilierului judetean sta costatarea ca ca, cu jumatate din banii alocati echipelor de handbal si volei in doi ani, se puteau construi 20 de terenuri sportive multifunctionale – sintetic, fotbal, hanbal, volei, tenis – pentru scolile din Zalau.
"Autoritatile municipale si judetene trebuie sa evalueze oportunitatea cheltuirii a zeci de miliarde de lei vechi pentru sportul de performanta. Criteriile de alocare ar trebui sa fie mai clare, iar cheltuirea banilor mult mai transparenta. De asemenea, ar trebui creat un echilibru în alocarile pentru dezvoltarea infrastructurii sportive si a sportului de masa, pe de o parte, si alocarile pentru cluburile private care intra la categoria sportului de performanta", spune consilierul judetean Paul Maghiu.
Sedinta Consiliului Judetean Salaj din 20 martie, mi-a dat ocazia sa revin cu o problema pe care am mai sesizat-o, dar care ramâne, în continuare, la fel de problematica – finatarea discutabila ca sume si oportunitate a cluburilor sportive de performata. Vorbim de cluburi private, dar ale caror venituri, extrem de mari pentru potentialul Zalaului si Salajului, vin aproape exclusiv din bani publici, explica Maghiu.

rn

Milioane de euro sa fim spectatori la meciuri,
in loc sa asiguram copiilor conditii pentru sport

rn

"Indiferent de partid, conducatorilor locali le-a placut si le place sa se joace de-a finantatorii diferitelor echipe. Au aruncat bani cu nemiluita pentru diferite sporturi si, nu de putine ori, au discriminat alti sportivi sau ramuri sportive. Dar "marii finantatori" nu au dat bani din buzunarul lor, ci din bugetul local. Asa cum le place sa se joace de-a finantatorul sportiv, tot asa le-a placut sa se joace de-a "donatorii si ctitorii" de biserici. În ambele cazuri pe bani publici. Nu pe banii lor.
Fara a pune la îndoiala performantele sportive si calitatea echipelor (nu ma pricep, nu sunt nici vreun pasionat), trebuie spus ca echipele de volei si handbal din Zalau au primit din bani publici (cumulat), în ultimii ani, milioane bune de euro – spre exemplu, numai pentru perioada 2018 – 2019, suma este de aproape 60 de miliarde pentru cele doua echipe.
Din 2016 si pâna astazi, cu nici 50 la suta din banii acordati celor doua echipe s-ar fi putut realiza peste 20 de terenuri de sport multifunctionale, cu nocturna, destinate publicului larg (costul unui astfel de teren multifunctional este de aproximativ 250.000 de lei.
Vorbim de bani atribuiti unor profesionisti, bani din care s-au platit salarii deloc mici pentru nivelul salarizarii din Zalau, cheltuieli cu mese si cazari pentru care nu prea a dat nimeni socoteala.
Câte piste de atletism, sali de sport, bazine de înot didactice s-ar fi putut face în ultimii ani pentru zalauani si salajeni?
Atentie – Nu spun ca banii atribuiti sportivilor profesionisti sunt nemeritati, dar vorbim de bani publici, iar zalauanii si salajenii ar trebui consultati când vorbim de sume comparative cu aproximativ jumatate din bugetul pentru reparatii strazi (în cazul Zalaului)", argumenteaza Paul Maghiu.

rn

Ne facem imagine in sport pe foarte multi bani publici,
iar infrastructura sportiva din judet se degradeaza

rn

"Nu sunt împotriva sprijinirii sportului, dar consider ca trebuie sa analizam care sunt beneficiile directe ale acestor alocari bugetare semnificative. În afara unui plus de imagine (nici acela clar cuantificat), e greu sa spunem ca milioanele de euro investite în cele doua echipe au adus un plus vizibil.
Infrastructura sportiva e mai proasta decât acum 30 de ani, iar eu considerca rolul administratiilor locale si judetene este de a asigura, în primul rând, infrastructura necesara pentru practicarea sportului de performata, dar, mai ales, de masa – stadioane, sali de sport, piste de biciclete, terenuri de minifotbal etc. În cazul banului public, adresabilitatea ar trebui sa fie un criteriu important. Iar daca facem o comparatie între banii acordati pentru sportul de masa si cel de performanta, putem observa diferente uriase.
Echipele profesioniste se pot constitui în cadrul unor societati pe actiuni, iar fanii înfocati pot deveni si actionari. Nu trebuie sa inventam noi mersul pe jos . Conceptul de „socios” nu vine de la daci, dar poate fi aplicat si în spatiul carpato-danubiano-pontic. Asta daca vorbim de fani adevarati… Conducerea executiva a acestor cluburi pe actiuni va trebui sa faca eforturi de promovare, PR, publicitate. Sa atraga spectatori si sponsori. Nu doar sa ceara bani de la Consiliul Local sau Judetean. Pentru ca, repet, aceste institutii au obligatii, în primul rând, fata de zalauani si salajeni si nu fata de angajatii unor cluburi private", mai spune Paul Maghiu.

rn

Salajenii sunt chemati sa decida ei ce fac cu banii

rn

"Nu stiu care va fi finalitatea interventiilor mele, dar conducerea Consiliului Judetean mi-a promis ca va organiza o dezbatere mai aplicata pe acest subiect. De aceea, va astept alaturi pe toti cei care va doriti o schimbare relevanta în domeniu. Conducatori de cluburi si asociatii sportive, actuali si fosti sportivi de performanta, profesori de sport, reprezentanti ai administratiilor locale, ai mass-media, ai ONG-urilor si ai partidelor politice, precum si din zona de bussines, ar trebui sa vina la aceeasi masa pentru a stabili macar câteva principii pentru o strategie de dezvoltare a sportului salajean.
P.S. – Pâna acum, banii pentru sport, în Salaj si în Zalau, s-au acordat dupa criterii discutabile (unii ar putea sa le numeasca chiar "discretionare". Spre deosebire de alte judete. Si (ca sa nu facem comparatii deplasate) va prezint cazul Harghitei. Un judet mic, cu un potential economic redus, dar unde banii pe sport (dar si pe cultura, de altfel) sunt cheltuiti pe baza unei strategii si a unei prioritizari", incheie consilierul judetean liberal.