Ioana Deac
Ziua bună, dragi cititori!
Un astronaut și un neurochirurg renumit discutau despre existența lui Dumnezeu. Astronautul a spus: ”Am o convingere, nu cred în Dumnezeu. Am fost în spațiu de mai multe ori și nu am văzut niciodată nici măcar un înger.” Neurochirurgul s-a mirat, dar a disimulat. După ce s-a gândit câteva momente, a comentat: ”Bine, eu am operat multe creiere și niciodată nu am văzut vreun gând.”
Dragilor, ce este cu adevărat profund în interiorul nostru cât și în întreg universul nu poate fi văzut cu ochii de carne. Este necesar să devenim vedere pentru a vedea nevăzutul, iar pentru asta trebuie să ne angajăm în căutări subtile, care ne pun în slujba adâncimilor.
În cartea ”Cu Dumnezeu în subterană”, Richard Wurmbrand scria despre energia fizică pe care o descria ca fiind o ”țandără fără identitate”, în timp ce energia spirituală era descrisă ca fiind ”o monedă care are înscris pe ea chipul unui rege”.
Toate procesele biologice sunt similare la toți oamenii, dar aspectele tainice, cum sunt gândurile, sentimentele, voința, toate acestea sunt depozitate într-un creuzet nevăzut, nemărginit, care este sufletul nostru. Cu cât acordăm mai multă prioritate sufletului, cu atât mai mult vom simți și prezența vie a lui Dumnezeu în viața noastră. Nu un Dumnezeu care este numai energie și vibrație, ci un Dumnezeu concret, palpabil, un Dumnezeu al prieteniei, al intimității calde, al proximității și al familiarității, așa cum ni-L descrie de fapt, Documentul sacru.
Vă invit la reflecție și căutare!
( Humberto Agudelo, Vitamine zilnice pentru suflet)
