Credem tot mai putin in independenta justitiei

Altfel spus, punem mai mult la indoiala ca justitia actioneaza corect si nu la comanda. Perceptia asupra independentei justitiei a scazut în România în ultimii doi ani, in timp ce in Uniunea Europeana incerederea intr-o justitie corecta creste

rn

Perceptia cetatenilor români asupra gradului de independenta a sistemului judiciar din România a scazut în ultimii doi ani, fiind sub media înregistrata în statele Uniunii Europene, arata date prezentate de Directia pentru statistica a Comisiei Europene (Eurostat). In anul 2018, 47 la suta dintre cetatenii români au o perceptie favorabila asupra independentei sistemului judiciar, în scadere fata de nivelul de 50 la suta în 2017 si de 51 la suta în 2016. 

rn

Comparativ, gradul de perceptie asupra independentei justitiei este la media de 56% la nivelul celor 28 de tari ale Uniunii Europene în 2018, în crestere fata de 55 la suta în 2017 si de 52 la suta în 2016.

rn

…Si suntem coplesiti de coruptie

rn

În ce priveste coruptia, România este pe locul 25 din 28 în cadrul Uniunii Europene privind perceptia gradului de coruptie, potrivit Eurostat, care prezinta concluziile organizatiei Transparency International.
Transparency International a prezentat în februarie raportul anual privind Indicele de Perceptie a Coruptiei (IPC) la nivel global, gradul de coruptie în sectorul public fiind stabilit prin consultarea unor experti si oameni de afaceri din cele 180 de tari incluse în analiza. Iar potrivit clasamentului pe anul 2017 privind coruptia, România se situeaza pe locul 59 la nivel mondial, având 48 de puncte, la fel ca în 2016. Indicele Transparency International foloseste o scala de la 0 la 100, în care 0 puncte înseamna un grad extrem de ridicat de coruptie, iar 100 de puncte, lipsa coruptiei. Cert e ca suntem sub jumatate din punctaj, unde se situeaza peste doua-treimi din tarile lumii.
La nivelul celor 28 de state ale Uniunii Europene, România se situeaza pe locul 25, la egalitate cu Grecia, înaintea Ungariei si Bulgariei.

rn

Presiunile asupra DNA au crescut din cauza
condamnarilor, sustine Laura Kovesi,
pe care guvernul Dancila o vrea inlaturata 

rn

Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, are o prima reactie, pentru cotidianul The New York Times, dupa decizia CCR, care a stabilit ca presedintele trebuie sa emita decret de revocare a sa din functie, spunând ca presiunile asupra institutiei pe care o conduce s-au amplificat.
"Este greu sa fie schimbate mentalitati. Ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România (…) Din cauza investigatiilor noastre, din cauza condamnarilor, presiunile asupra institutiei noastre au crescut categoric în ultimul an si jumatate. Daca dispare independenta procurorilor – ceea ce pare ca se întâmpla acum -, activitatile noastre nu devin mai dificile, devin imposibile", este citata de New York Times sefa DNA, Laura Kovesi.
Declaratiile sefei DNA sunt cuprinse într-o analiza ampla a New York Times, publicata duminica, privind situatia din România.

rn

Se vad pana si din SUA tacticile
folosite de liderii PSD pentru a inclina
balanta justitiei in favoarea lor

rn

The New York Times scrie ca lupta anticoruptie din România este în pericol dupa ordinul de demitere al Laurei Codruta Kovesi dat de ministrul Tudore Toader.
Cotidianul american apreciaza ca PSD foloseste tactici comune în Europa de Est, precum promovarea teoriilor conspiratiei, atacuri la adresa omului de afaceri George Soros si portretizarea criticilor sistemului drept "marionete" ale unui stat paralel.
Prestigioasa publicatie americana arata ca se incearca înlaturarea Laurei Codruta Kovesi de la sefia DNA si sunt eliminate procedurile care asigurau independenta procurorilor si judecatorilor fata de presiunea politica.
New York Times apreciaza ca daca in anii 90 "spaga, la fel ca taxele si moartea, era un aspect normal al vietii", situatia s-a schimbat la începutul anilor 2000, când România a dorit intrarea în NATO si UE si a trebuit sa ia masuri contra coruptiei, oferind astfel mai multa putere investigatorilor si înfiintând DNA.
În fiecare an de când Kovesi e procuror-sef al DNA aproape 1.200 de persoane au fost puse sub acuzare pentru coruptie si 1.000 au fost condamnate, printrea acestea 14 ministri, 39 de ministri adjuncti, 14 senatori si un mebru al Parlamentului european, scriu jurnalistii americani.
Va fi una de foc ziua de 21 iunie, cand magistratii Instantei Supreme din Romania trebuie sa se pronunte in cazul platilor ilegale din Teleorman, in care liderul PSD, Liviu Dragnea, este inculpat, procurorii cerand sapte ani si jumatate de inchisoare pentru acesta, plus renuntarea la suspendarea pedepsei de doi ani de inchisoare, condamnare pentru Liviu Dragnea in dosarul Referendumului.