Redacția
Proiecte in lucru
Chiar in ziua documentării noastre primarul de Creaca aştepta un telefon spre a se deplasa la Cluj-Napoca pentru verifica-rea unui proiect avand ca obiectiv reabilitarea şi dotarea Căminului cultural din Creaca. Investiţia se realizează prin Compania Naţională de Investiţii. Procentul de cofinanţare a primăriei este de 12 la sută şi imobilul trebuie trecut din domeniul public in domeniul CNI. Prin Administraţia Fondului de Mediu s-a depus un proiect de cana-lizare in satele Prodăneşti, Creaca, Jac. Doisprezece kilometri de drumuri comunale şi uliţe din comuna Creaca se vor asfalta in acest an, prin Programul Naţional de Dezvoltare Infrastructură. Proiectul este deja aprobat. Se apropie de finalizare lucrările de reabilitare a Şcolii din satul Brebi. Cu fonduri din bugetul local se reabilitează imobilele fostelor şcoli din Brusturi şi Prodăneşti. Acestea vor primi o nouă destinaţie: spaţii pentru activităţi culturale, dar şi pentru activităţi de care comunitatea nu se poate lipsi (nunţi, botezuri, parastase, adunări săteşti etc).
Primar din primul tur
Chiar dacă este la prima legislatură, primarul de Creaca, Eugen Terec nu-i un novice intr-ale edilitarelor. De fapt după @89 a fost consilier local vreme de opt ani, iar mai apoi viceprimar timp de nouă luni. Văzand că lucrurile nu merg tocmai ca la carte, adică hăţişul birocraţiei e prea des, tanărul viceprimar a plecat in Statele Unite ale Americii. Acolo a invăţat mai bine de o jumătate de deceniu ce valenţe are democraţia reală in comparaţie cu democraţia noastră originală. S-a intors la locul de obarşie şi pentru a aplica unele dintre cunoştinţele dobandite peste ocean avea nevoie de un loc pe podiumul comunităţii. Aşa că şi-a luat inima in dinţi şi a candidat la funcţia de primar al comunei Creaca. Oamenii i-au acordat increderea şi a ieşit ca prim edil din primul tur.
Mandriile primarului
Un obiectiv cu care, pe bună dreptate, se mandreşte primarul Eugen Terec este Dispensarul uman din centrul de comună. Acesta a fost reabilitat din temelii, recompartimentat, schimbat şarpanta, faianţat. Este una dintre cele mai moderne unităţi sanitare din mediul rural a Sălajului. Cu ocazia reabilitării a luat fiinţă un cabinet stomatologic şi un cabinet de ecografie. Doctoriţa Elena Moldovan, medicul de familie a obţinut specializare şi in ecografie. Dintre cei 2035 de pacienţi vreo 80 sunt ţigani. Asta n-ar fi o problemă, numai că ţiganii refuză vaccinarea dandu-i bătaie de cap doctoriţei. Reabilitarea dispensarului s-a făcut cu bani din bugetul propriu al primăriei.
O altă mandrie a primarului este parcul de joacă de la Şcoala gimazială din Jac. Un parc cu o suprafaţă de aproape o jumătate de hectar, cu mobilier pentru joacă, iluminat public, plante ornamentale etc. Această minunăţie a costat 411.000 de lei, banii provenind da la Administraţia Fondului de Mediu.
A inceput reabilitarea la DJ 108 A, ce-i drept cam anemic
Prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii se reabilitează drumul jdeţean DJ 108 A intre localităţile Romanaşi – Creaca – Benesat. Această cale rutieră va inlesni deplasarea intre Baia Mare şi Cluj-Napoca. Carosabilul va fi lărgit cu 50 de centimetri, rigolele vor fi placate cu dale din beton, iar acolo unde condiţiile intravilane permit se vor amenaja trotuare pentru pietoni. Pe raza comunei Creaca lucrările au demarat. Două firme sunt executantele: Inserco şi Drum Construct. Cand se va finaliza investiţia nu ştiu. Cert este că in ziua documentării noastre se lucra foarte anemic; trei-patru muncitori in cate un punct de lucru şi aceştia miscandu-se cu viteza melcului. Ce-i drept era la vremea amiezii şi suliţele soarelui străpungeau pămantul cu putere.
Paşi prin ieri şi prin azi
Comuna Creaca este alcătuită din nouă sate: Creaca – sat reşedinţă de judeţ, situat la 14 kilometri de Zalău, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodăneşti şi Viile Jacului. Se intinde pe o suprafaţă de 74 de kilometri patraţi şi are o populaţie, după ultimul recensămant, de 3046 de locuitori. Prin poziţia sa privilegiată intreaga comună a constituit o zonă majoră de interes strategic. Legăturile stranse cu oraşul roman Porolissum, prezenţa cimitirului roman de la Jac, castrul roman de la Brusturi, turnurile romane de la Brebi, chilia creştină de la Jac sunt doar cateva elemente care confirmă importanţa aşezărilor comunei Creaca de-a lungul istoriei. Atestările documentare ale localităţilor comunei sunt consemnate intre secolele XIV-XVI, excepţie făcand Viile Jacului. Creaca a fost menţionată pentru prima dată in anul 1385 sub denumirea de Kerikapatak. Deşi dispune de bogate resurse ale solului – cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarţoase la Borza şi Lupoaia, calcare in cariera de la Prodăneşti, agricultura este principala ramură a economiei comunei. Pe raza comunei se găsesc şase biserici de lemn,construite prin anii 1700, astăzi declarate mo-numente istorice.
Acum 100 de ani din „Schiţa monografică a Sălagiului” editată in 1908
„Creaca are astăzi 138 de fumuri cu 582 de suflete de religiune gr.cat. Biserica de lemn s@a edificat in anul 1781.
Şcoala confesională are invăţător cvalificat cu salar de 700 cor. din cari 464 le plăteşte statul ca ajutor. Copii de şcoală sunt 42, dintre cari 32 ştiu ceti şi scrie. Şcoala de repetiţiune are 12 elevi. Adulţi ştiutori de carte sunt 60 (40 bărbaţi şi 20 femei), dintre cari numai 11 ştiu ungureşte.
Hotarul are 2099 jugăre dintre cari romanii 659.
Preţul unui jugăr de pămant este de 400 cor; vite cornute sunt in sat 282 bucăţi. Intreaga poporaţiune se ocupă cu plugăritul, dar sunt şi lemnari şi coşărcari, meseriaşi de mana a doua.
Alegători romani sunt 97, dintre cari abia 10 ştiu scrie şi ceti romaneşte, iar 4 şi ungureşte.”
