Rasfoindu-l intr-o seara pe Dobrogenu Gherea am dat peste un citat care spunea ca „marea revolutie in Romania va fi atunci cand va fi respectata legea.” Adica, am completa noi, niciodata. Degeaba aducem DNA-ul si televiziunile, degeaba facem arestari de ochii lumii – si mai ales de cei ai Europei – nimic nu se va schimba in tara asta. Degeaba ii arestam pe rand pe primari, pe vamesi, pe politisti, pe doctori, profesori, finantisti si bugetari, coruptia noastra e endemica, e milenara. S-a impregnat in fiinta noastra nationala, s-a impamantenit odata cu zecile de popoare migratoare, odata cu credinta strabuna ortodoxa si cu limba latina pe care am adoptat-o. Coruptia face parte din patrimoniul romanesc dat Europei si Lumii, la fel ca albastrul de Voronet, Delta Dunarii ori cimitirul de la Sapanta. Coruptia nu e de ieri, de alaltaieri, nici macar din comunism ori din perioada fanariota. Coruptia noastra este milenara. Poate si de aceea marile miscari anti-coruptie de la televizor sunt asa de neserioase, incat nu mai impresioneaza pe nimeni. E drept ca mai aflam de unii cu vile de sute de mii de euro sau cu masini de lux, dar la urma vor ramane doar cativa pestisori pedepsiti de justitie. Coruptia face parte din matricea nationala ca binomul blagian deal-vale sau ca Miorita sinucigasa. Sinceri sa fim, nu putem sa-i arestam pe toti coruptii, pentru ca ramanem fara oameni. In toate domeniile s-a generalizat un sistem de coruptie care nu poate fi anulat sau inlocuit de buna intentie. Salvarea din marasmul asta al coruptiei care nu are limite si nu se sfarseste niciodata poate fi realizata in doua feluri: prin aplicarea legii asa cum visa Dobrogeanu Gherea si atat, sau prin aducerea pe plaiuri mioritice a unui popor necorupt, asadar prin import masiv de elvetieni, nemti sau finlandezi.