Trei copii au fost luati de pe strada de Politia Locala in ultimele doua saptamani si dusi la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Salaj, pentru ca au fost prinsi la cersit, impreuna cu parintii lor. Legislatia din Romania interzice cersetoria. Daca minorii sunt obligati de parinti sa cerseasca se numeste „exploatarea minorilor”, iar parintii ar trebui pedepsiti, cel putin prin decaderea din dreptu-    rile parintesti. În realitate, cersetoria este un mod de viata, iar autoritatile raman nepuntincioase in incercarea de a stopa acest fenomen.

Copiii nu pot fi luati

de sub tutela parintilor-zbiri
„Copiii sunt preluati in sistem de urgenta. Raman la noi cinci zile, facem evaluarea in familie, apoi vedem daca parintii i-au trimis sau nu la cersit. Se merge in instanta si in instanta parintii castiga, pentru ca legea e de partea lor. De obicei, parintii spun ca nu-i mai duc pe copii la cersit si ca vor sa-i ia acasa. Copiii peste 10 ani sunt audiati in instanta si spun ca nu vor in plasament si ca au mers de buna voie la munca”, ne-a declarat Violeta Milas, directorul DGASPC Salaj. Milas ne-a spus ca dintre acesti copii o parte au fost adusi de pe strada de mai multe ori de agentii Politiei Locale la DGASPC si, cu toate acestea, instanta de judecata nu-i decade din drepturi pe parinti. Legislatia actuala da foarte multe drepturi parintilor, chiar daca specialistul in protectia copilului constata ca acei copii nu sunt crescuti intr-un mediu adecvat bunei lor dezvoltari.

Exploatare mascata

cu un buchet de ghiocei
Un caz foarte cunoscut este al celor doi copii care vand orice, in functie de sezon, pe Bulevardul Mihai Viteazul, in intersectia din zona Astralis. Punerea minorilor la munca, la cersit sau cersetoria mascata, spre exmplu, prin vanzarea de ghiocei, este pedepsita prin Codul Penal – Legea 272 privind protectia si pomovarea drepturilor copilului si completarile ulterioare – care se presupune ca apara „interesele supreme ale copiilor”. Legea amintita paleste insa in fata altor prevederi legislative, care apara de fapt interesele financiare ale parintilor care-i folosesc pe copii pentru a le aduce foloase materiale si care-i tin murdari, infometati si desculti, pentru a atrage mila trecatorilor. „Acei copii sunt deja mari. Parerea copiilor conteaza in instanta, mai mult decat evaluarile noastre. Spune ca vrea el de buna voie sa faca bani, sa-si ajute parintii. Nu vor sa vina la noi, pentru ca noi avem reguli si-i trimitem la scoala. Copiii au invatat acel stil de viata de la parinti. Nu sunt scolarizati si nu-i poti schimba. Cei care ajung la noi (in sistemul de plasament, n.r.) merg la scoala, sunt invatati sa respecte reguli si sunt recuperati in proportie de 90 la suta. stop_coloanaDar nu poate sistemul de protectie sa rezolve problema. Trebuie lucrat cu familia copilului, sa primeasca educatie comportamentala civica, sa constientizeze ca trebuie sa se scolarizeze. E greu sa-l convingi pe un copil de 10 ani sa constientizeze ca trebuie sa mearga la scoala, daca ei sunt invatati sa castige usor bani”, spune directorul DGASPC Salaj, Violeta Milas.

Cel care ofera e complice
Recent a fost demarata campania care si-a propus sa reduca gesturile de milostenie ale cetatenilor, prin sloganul „Nu dati bani cersetorilor, ei castiga mai mult decat voi!”. Actiunea este sustinuta de Primaria municipiului Zalau, DGASPC Salaj, Politia Locala si Episcopia Salajului. Sloganul a aparut pe toti stalpii din Zalau, dar se pare ca nu are un impact destul de mare. Numarul din ce in ce mai mare al cersetorilor, adulti si copii, este dovada ca Zalaul este „raiul” cer-setorilor. Zilele trecute, o femeie asaltata de micii cersetori din centrul Zalaului se rastea la ei: „Mai lasati-ma in pace, ca ar trebui sa ma imprumut la banca sa va dau la toti!”. La cativa metri, o alta persoana a deschis portmoneul pentru a-i da bani unui copil si imediat s-au adunat langa ea, cu mana intinsa, alti patru „clienti”. Întamplarea a facut ca intr-o zi, in autobuz, mama copiilor care vand flori la Astralis sa inceapa sa numere banii „produsi” de copii in acea zi. Am numarat si eu    cu privirea, alaturi de ea, si mi-a iesit in jur de o suta de lei. Pe mine m-a convins!
„Bineinteles ca vina este si a celor care dau. A da inseamna a fi complice cu parintii care-si pun copiii sa cerseasca. E dur spus, dar este adevarul. Daca n-ar face suficienti bani intr-o zi, n-ar sta la cersit”, a subliniat Violeta Milas.

Amenzile se aduna,

dar cine le plateste?
În perioada 22 februarie – 6 martie, Politia Locala Zalau a sanctionat 32 de cersetori care au apelat in repetate randuri la mila publica. Amenzile aplicate au fost de 2.900 de lei. Dar cine le plateste? Directorul DGASPC a mentionat ca amenzile nu sunt suficiente pentru a stopa fenomenul cersitului. „Parerea mea este ca legislatia este deficitara. Amenzi se dau, dar ei nu le platesc, iar dupa cativa ani se prescriu, iar cei care le dau, le dau degeaba. Ar trebui niste sanctiuni mai drastice”, este de parere Violeta Milas.

Post Views: 74