Structura economica actuala a județului este una defavorabila creșterii economice pe termen mediu și lung. În concluzie, suntem și vom fi saraci

Consiliul Județean Salaj, instituția care adinistreaza județul și este condusa de 12 ani de liderul PSD Tiberiu Marc, ne spune în Strategia de Dezvoltare a județului 2016 – 2030 cât de saraci suntem. 

De la Consiliul Județean Salaj aflam ca “județul este unul preponderent rural și se caracterizeaza printr-o pondere foarte ridicata a ocuparii informale în agricultura de subzistența, orientata catre autoconsum, în defavoarea sectorului de servicii, care este slab dezvoltat și concentrat în mediul urban”.
Tot Consiliul Județean Salaj ne spune ca structura economica actuala a județului este una defavorabila creșterii economice pe termen mediu și lung, din cauza ponderii ridicate a sectorului agricol și industrial, care au posibilitați limitate de creștere, o valoare adaugata mai redusa decât serviciile (IT&C, financiare, științifice, tehnice etc.) și ofera un nivel redus de salarizare, dar și ca locurile de munca din industrie și servicii sunt concentrate în mediul urban, ceea ce a antrenat creșterea ratei navetismului, mai ales catre municipiul Zalau.

Activitatea economica și salariile sunt la pamânt; prin urmare salajenii traiesc puțin și prost

Consiliul Județean Salaj ne mai spune ca investițiile realizate de marile lanțuri comerciale cu capital strain au contribuit la
dezvoltarea sectorului de retail, însa expansiunea acestora a contribuit la reducerea numarului de mici comercianți locali. Asta chiar daca Salajul are doar câteva magazine de tip supermarket, cele mai mari fiind Kaufland și Lidl.
Tot de la instituția condusa de Tiberiu Marc aflam ca stam prost la capitolul salarii. “Nivelul salariilor este în creștere, ca și puterea de cumparare reala a populației, dar nivelul lor este înca mult inferior mediei naționale și regionale, în principal pe fondul ponderii ridicate a populației ocupate în activitați cu valoare adaugata redusa (agricultura, industrie, comerț, transporturi), în defavoarea celor înalt tehnologizate și care acorda salarii peste medie (IT&C, servicii financiare, industrii creative)”, se arata în documentul Consiliului Județean Salaj. Nivelul salarial “mult inferior mediei naționale” este de fapt cu peste 25 la suta mai mic decât cel pe țara, potrivit ultimelor date de la Institutul Național de Statistica.
Concluzia Consiliului Județean despre criza economica din perioada 2009 – 2013 este ca numarul de agenți economici activi de la nivel local a scazut pe durata crizei economice și financiare globale, numarul înmatricularilor de firme scazând, concomitent cu creșterea numarului de radieri, suspendari, dizolvari, insolvențe.
În acest context, despre viața salajenilor documentul Consiliului Județean spune ca speranța de viața a populației a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, dar se menține sub media regionala, naționala și europeana, mai ales în rândul populației de sex masculin din mediul rural, unde accesul la servicii de sanatate complexe este deficitar.

Populația este slab instruita, iar romii nu prea merg la școala

Mai aflam de la Consiliul Județean și ca ponderea populației cu studii superioare este foarte redusa, mai ales în mediul rural și în orașele mici, pe fondul oportunitaților reduse de ocupare la nivel local și a migrației catre centrele universitare și alte țari.
O alta problema cu care se confrunta populația Salajului, ne mai spune Consiliul Județean, este ca persoanele de etnie roma din județ au un grad de participare la educație redus, fenomenul de abandon școlar fiind foarte prezent în rândul acestora, mai ales în mediul rural.

Saracia este omniprezenta în județ, jumatate din salajeni fiind inactivi economic

Consiliul Județean Salaj mai spune ca municipiul Zalau se consolideaza ca un centru polarizator important la nivel județean pentru activitați economice, dar și servicii de interes general, iar în mediul rural exista o serie de comune cu potențial de deservire a zonelor rurale adiacente precum Sarmașag, Crasna, Nușfalau, Ileanda, Hida.
Dar tot Consiliul Județean Salaj subliniaza ca nivelul de saracie este ridicat, mai ales în rândul populației din comunele mici, mai greu accesibile și cu populație îmbatrânita de la granița cu județul Cluj. stop_coloana
Daca vorbim de saracie, trebuie sa amintim ca instituția condusa de Tiberiu Marc a ajuns la concluzia ca peste jumatate din populația stabila a județului este inactiva economica, procent acutizat de îmbatrânirea demografica și migrația externa, ceea ce pune o presiune majora asupra sistemului de asigurari sociale și reduce perspectivele de creștere economica locala, dar și ca forța de munca din agricultura, localizata mai ales în mediul rural, are o vârsta medie de peste 55 de ani, acest domeniu fiind tot mai puțin atractiv pentru tineri.

Agricultura atinge pragul de jos al neputinței

Județul Salaj are o tradiție îndelungata în domeniul zootehniei, culturii cerealelor, viticulturii și pomiculturii, susținuta de resurse naturale locale, clima, forța de munca calificata în domeniu, spun reprezentanții județului. Numai ca, în prezent, doar 26 la suta dintre terenuri sunt lucrate de exploatații agricole cu personalitate juridica, pe parcele extinse de teren, cu tehnologii moderne, restul
terenurilor fiind lucrate de micii proprietari individuali; marimea medie a unei exploatații agricole este de 3 hectare, de circa 5 ori mai redusa ca media europeana.
Administratorii județului mai sunt de parere ca, în pofida tradiției sectorului zootehnic și a creșterii subvențiilor, efectivele de bovine, porcine, cabaline, iepuri au scazut în ultimii ani, pe fondul lipsei fermelor de tip industrial și a îmbatrânirii populației rurale; 90 la suta dintre efective sunt crescute în prezent în gospodariile populației și, la anumite specii de animale, mai ușor de întreținut, precum pasarile, albinele și caprinele, se constata totuși creșteri ale efectivelor. Însa produsele agricole realizate sunt valorificate în mare parte pentru autoconsum sau vândute la prețuri reduse, în lipsa unor lanțuri de furnizare integrate funcționale.

Turismul este la cota “nesemnificativ”

Consiliul Județean arata referitor la turismul din Salaj ca numarul de locuri de cazare din mediul rural a crescut continuu fața de 2007, în
principal ca urmare a inaugurarii de pensiuni ridicate cu fonduri europene, dar numarul de turiști și ponderea sectorului hotelier
în economia rurala a județului se mențin nesemnificative, excepție facând doar Baile Boghiș.

Învațamântul nu are ce oferi la țara

Consiliul Județean mai spune ca rețeaua de unitați școlare din mediul rural este într-o continua restructurare pe fondul scaderii continue a populației de vârsta școlara, însa transportul elevilor se realizeaza satisfacator cu microbuze școlare. Dar accesul la educație ramâne deficitar în mediul rural, comparativ cu cel urban, oferta de studii fiind mult mai restrânsa, context în care majoritatea absolvenților de gimnaziu fac naveta la liceele din cele patru orașe.

Cultura doar de forma, servicii medicale zero

Consiliul Județean mai arata ca în toate comunele din județ exista biblioteci publice, școlare și camine culturale, însa oferta acestora este deficitara, din cauza infrastructurii deficitare, a cererii reduse și a lipsei personalului de specialitate.
Deși s-a îmbunatațit fața de anul 2007, accesul la servicii medicale al populației rurale ramâne deficitar fața de mediul urban, în condițiile în care unele comune nu dispun de cabinete de medicina de familie, stomatologice sau farmacii, fiind nevoiți sa se deplaseze în comunele învecinate, este concluzia Consiliului Județean Salaj.

Fara apa și fara net

Și tot de la mai marii județului aflam ca nivelul de dotare al locuințelor din mediul rural este unul deficitar, în pofida investițiilor realizate cu fonduri de la bugetele locale, bugetul de stat și din fonduri europene pentru extinderea rețelelor de apa și canalizare. Chiar și
în comunele în care astfel de rețele exista, numarul persoanelor racordate este redus, din cauza veniturilor reduse sau a realizarii de sisteme proprii de alimentare cu apa și canalizare.
Și tot Consiliul Județean ne spune ca la nivelul județului exista “zone albe”, lipsite de acces la rețeaua broadband de internet, din cauza populației reduse, care nu le face atractive pentru investițiile operatorilor privați de profil.

Post Views: 52