Consiliul Județean nu mai imparte bani primăriilor
Guvernul a stabilit sumele minime care vor fi alocate autoritatilor locale în 2015. Din acest an, primăriile de comune și orașe vor primi banii direct de la Ministerul Finanțelor, și nu prin Consiliul Județean.
Guvernul a aprobat săptămâna trecută o hotarâre prin care au fost stabilite alocările financiare pe unități admi-nistrativ teritoriale, astfel încât fiecare primărie să ajungă la un buget minim, stabilit după niște criterii prestabilite de guvernanți.
Conform noilor reguli, nicio comună nu va avea pe 2015 un buget mai mic de 1,5 milioane de lei, niciun oraș nu va avea mai puțin de șase milioane, niciun municipiu mai puțin de 20 de milioane de lei, niciun municipiu reședință de județ sub 50 de milioane de lei și niciun Consiliu Județean (CJ) sub 80 de milioane de lei. Astfel, primăriile care au venituri proprii mai mari decât aceste plafoane mi-nime nu primesc nici un ban în plus de la Guvern, iar primăriile sărace primesc cei mai mulți bani. Sumele de echilibrare sunt asigurate din cota de 18,5 la sută din impozitul pe venit, încasate la nivelul fiecărui județ, și din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Nosa spune că Sălajul este în avantaj
Deputatul PSD, Iuliu Nosa, membru în comisia de buget-finanțe din camera Deputaților, ne explică care sunt criteriile care fundamentează acest nou mod de alocare a fondurilor. “S-a încercat o mediere și găsirea unei formule care să satisfacă autoritățile locale. Pe legea bugetului pe 2015 s-a venit cu un amendament aprobat, devenit deja lege, prin care autorităților locale li se asi-gură o sumă minimă. Sunt unul dintre cei care, în prima fază, am zis că ar putea apărea probleme. Am convingerea că, având în vedere minimul veniturilor la întreg județul, acest amendament ne convine. Dispare și faptul politic (în alocarea sumelor către primării, n.r.) și autoritățile știu pe ce să se bazeze la început de an. Precizez că comunele care au venituri proprii mai mari decât nivelul minim stabilit de guvern, le rămân sumele, doar că nu mai primesc în plus de la guvern”, ne-a relatat Iuliu Nosa.
Nosa mai spune de ce au comunele mici, sau cu venituri puține, nevoie de fonduri echivalente cu comunele mai bogate. “Nu există comună care să nu aibă venituri asi-gurate din surse proprii. Investitorii se duc acolo unde există infrastructură, apă și canalizare. Ori, ca să accesezi proiecte pentru a crea aceste facilități, ai nevoie de bani pentru cofinanțare. De exemplu, comuna Ileanda, o comună cu 11 localități, cu venituri proprii destul de mici, are nevoie de bani mai mulți pentru a crea facilități cetățenilor și pentru a se compara cu Periceiul, de exemplu. Prin acest nou mod de alocare a sumelor către primării și Consiliul județean se realizează o echitate”, a declarat prim-vicepreședintele PSD Sălaj.
Deputatul a explicat și de ce vechea legislație nu era bună. “Formula anterioară conținea un criteriu prin care se alocau bani pentru comune, în funcție de gradul de rea-lizare a veniturilor. Când faci bugetul pe un an, estimezi gradul de colectare al venitu-rilor. Dacă un primar prognoza venituri mai mici și le realiza, anul următor primea mai mulți bani de la guvern, iar dacă un primar preconiza un venit și gradul de colectare era mai mic, primea mai puțini bani anul următor”, conchide Nosa.
Sălajul, județ mic, dar cu buget mare
Pentru județul Sălaj, sumele totale alocate pentru asigurarea limitelor minime de veni-turi unităților administrativ teritoriale sunt de 17,46 milioane de lei din cota de 18,5 la sută din impozitul pe venit și de 87,88 milioane de lei din TVA, plus 6,5 milioane de lei reprezentând 27 la sută din suma aferentă cotei de 18,5 la sută din impozitul pe venit la nivelul județului, sumă ce-i revine Consiliului Județean Sălaj. stop_coloana Ca o comparație, județul Cluj, mult mai mare și mai dezvoltat decât județul nostru, primește de la Guvern un venit chiar mai mic cu trei milioane de lei decât Sălajul, respectiv 49,5 milioane de lei reprezentând 27 la sută din suma aferentă cotei de 18,5 la sută din impozitul pe venit la nivelul județului, și 60,3 milioane de lei din cota de 18,5 la sută din impozitul pe venit.
Orașele și primăriile sărace din județ
Cehu Silvaniei este singurul oraș care primește bani de la Guvern, 2,2 milioane de lei, pentru a atinge plafonul minim de venituri de șase milioane de lei pe 2015. Cele-lalte două orașe și municipiul nu primesc ni-mic. Consiliul Județean primește de la Guvern 15,8 milioane de lei pentru a atinge nivelul minim de 80 de milioane de lei. Restul sumelor alocate județului se împart la 49 de comune. Comunele care depind cel mai mult de alocările financiare de la guvern, respectiv cele care primesc cei mai mulți bani, peste două treimi din plafonul minim de venituri, sunt Lozna, care va primi anul acesta 1,32 milioane de lei, Zalha și Treznea, cărora li s-a alocat câte de 1,3 milioane de lei, Agrij cu 1,27 milioane de lei, Poiana Blenchii cu 1,26 milioane de lei, Cristolț cu 1,23 milioane de lei, Fildu de Jos cu 1, 21 milioane de lei și altele.
Primăriile bogate se descurcă singure
Sunt șapte comune, considerate prea bogate pentru a mai primi bani de la guvern, pentru că au venituri peste 1,5 milioane de lei. Aces-tea sunt Crasna, Crișeni, Hereclean, Marca, Nușfalău, Pericei și Sărmășag. Primarii care nu primesc bani nu sunt prea supărați și spun că se vor descurca cumva până la sfârșitul anului.
Radu Mate, primarul comunei Nușfalău, una din comunele considerate că se descurcă singure, nu pare prea afectat că nu-i dă guvernul bani. “Suma pe care o primeam noi de la Consiliul Județean anii trecuți era oricum foarte mică. Poate alții (primari n.r.) care au bani puțini, dacă nu primesc, o să închidă porțile. Noi am reușit să aducem mai mulți investitori în comună, avem sute de salariați, avem gradul de colectare peste 90 la sută realizat, reușim să avem venituri proprii mai mari și ne desfășurăm activitatea normal. Dar dacă nu primim bani, guvernul ar trebui să lase mai mulți bani din TVA și impozitul pe venit la comună”, este de părere edilul comunei Nușfalău.
Primarul comunei Hereclean, o altă comună care nu primește bani, spune că va vedea până la sfârșitul anului dacă ajung banii. “Sperăm că ne vom descurca cu banii. Avem proiecte pe măsurile 322, pe 313, pe Ordonanța 28 depuse și nu știu cum va fi. Noi avem un buget bunișor, dar nu mi se pare corect să nu primim. Ar trebui să se facă diferența între primăriile care au proiecte și care nu au. Până nu vedem exact, nu știm ce va fi. Dacă de la Consiliul Județean primeam în fiecare an ceva bani, iar acum nu primim nimic, era mai bună vechea lege”, ne-a declarat primarul comunei Hereclean, întrebat dacă se consideră neîndreptățit de acest nou criteriu de acordare a banilor de la guvern.
și primarul comunei Crișeni, Andrei Maior, este nemulțumit că nu primește bani, dar încă mai speră că va primi la rectificările bugetare. Edilul ne-a spus că a primit anul trecut ceva bani de la Consiliul Județean și că are proiecte cu finanțare europeană de terminat, dar admite că se va putea descurca din surse proprii cu finalizarea investițiillor și dacă nu primește bani.
