Interesul pentru invăţătură este in scădere. Iar in timp ce zece la sută dintre şcolari răman „la coada vacii”, performerii pleacă din ţară.
Rezultatele invăţămantului sălăjean, prin incununarea eforturilor dascălilor, părinţilor, elevilor, legiuitorilor şi ale tuturor celor implicaţi, se reflectă cel mai bine la final de an şcolar, cand tragem linie şi adunăm. Caţi elevi au atins performanţe şcolare, caţi se situează la mijloc şi caţi s-au pierdut pe drum. Ioan Abrudan, inspector şcolar general, compară de fiecare dată rezultatele elevilor din judeţ cu o hiperbolă, o curbă intre două puncte fixe, aflate la distanţe egale una faţă de altă. La capetele curbei perfecte se află elevii cu note mari şi cei cu note mici, iar intre ele se află masa elevilor, cei mai mulţi fiind, desigur, cei cu rezultate medii. Doar că in Sălaj, hiperbola nu este una perfectă. Performerii sunt de cel puţin zece ori mai puţini decat elevii foarte slabi la invăţătură.
Unu la sută performanţă, zece la sută dezinteres
Potrivit inspectorului şcolar general, din peste 30 de mii de elevi şcolarizaţi, anual Sălajul este reprezentat la etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare aprobate de ministerul de resort de 200 – 250 de elevi, la 35 de discipline, dintre care aproximativ 60 -70 se intorc cu premii. De cealaltă baricadă, doar pe primul semestru din acest an şcolar, 2.200 de elevi abia reuşesc să obţină o ruşinoasă medie de cinci la una sau mai multe discipline, 790 de elevi nu au situaţia incheiată la invăţătură, 183 de elevi nu merg deloc la şcoală, peste 3.000 de elevi cu note scăzute la purtare şi aproape 100 de elevi exmatriculaţi sau chiar eliminaţi din şcoală. Prăpastia intre elite şi cei pentru care şcoala este un accesoriu este prea mare.
Cei mai buni pleacă… Şi nu se mai intorc
Se ştie că, mai ales pe timp de criză, diploma de licenţă nu-ţi garantează un loc de muncă, cu atat mai puţin notele mari de la şcoală. Claudia Mihaela Pop, elevă in clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Silvania” Zalău, are un palmares important de premii la olimpiadele şi concursurile naţionale şi internaţionale de ştiinţele naturii şi chimie. Ne-a mărturisit că a optat pentru a-şi continua studiile universitare in străinătate, la prestigioasa Universitate Cambridge din Marea Britanie, la specializarea Ştiinţele Naturii. Spune că nu s-a hotărat dacă după finalizarea studiilor va rămane să muncească in Anglia, iar ideea de a studia in străinătate i-a venit numai după ce a concurat cu elevi din alte ţări şi chiar i-a depăşit.
„Orice elev din Romania poate accesa publicaţia online a Universităţii. Trebuie doar să arăţi că eşti motivat să studiezi la ei, să ai recomandări de la profesori, să faci faţă la interviurile lor şi să ai note mari la bacalaureat”, ne-a spus Claudia. La asta se adaugă şi partea financiară, spunem noi. Pentru că un an de studiu costă 3.300 de lire, iar costurile de cazare şi masă se ridică la 7.000 de lire. Insă Claudia nu s-a impotmolit la partea financiară. Pentru plata studiilor va lua un imprumut de la Guvernul englez pe care il va returna la finalul studiilor, cand, spune ea, va avea un salariu de 15.000 de lire.
Claudia are o părere foarte bună despre sistemul de invăţămant din Romania. Mai puţin crede in şansele de găsire a unui loc de muncă. „In Romania se face pregătire şcolară la un nivel ridicat şi elevii invaţă mult mai mult comparativ cu cei din alte ţări. Insă nu am ales o facultate din ţară pentru că aici se pune un foarte mic accent pe partea practică, universităţile din străinătate fiind mult mai bine dotate pe partea de cercetare”, ne-a explicat olimpica internaţională din Zalău. Potrivit Claudiei, 80 – 90 la sută dintre colegii ei olimpici internaţionali aleg să studieze in străinătate şi mulţi dintre ei răman să lucreze acolo. De vină ar fi, in opinia Claudiei, lipsa firmelor care să acorde burse de studiu elevilor performeri şi să-i angajeze, cu un salariu corect.

Post Views: 55