Clienţi din Zalău duc un adevărat război cu banca să scape de credit conform noii legi a dării in plată

Banca Transilvania intră pe lista băncilor locale care contestă Legea dării în plată şi susţine, potrivit juriştilor băncii, într-un document trimis la instanţă, că actul normativ este neconstituţional. 

Doi clienţi din Zalău ai Băncii Transilvania (Breje M. şi Breje F.) au notificat instituţia de credit că vor “să dea în plată”, adică să lase băncii apartamentul cu patru camere cu care garantat două credite cu valoare totală de 104.000 de euro la acordare, în 2007 şi 2008.
Cei doi debitori au fost iniţial clienţi ai Volksbank şi au ajuns la Banca Transilvania după ce banca din Cluj a cumpărat fosta bancă cu capital austriac. Tranzacţia a propulsat atunci Banca Transilvania pe locul 3 în topul băncilor locale, dar a adus şi un portofoliu important de debitori cu credite (mai ales în franci elveţieni) mai mari decât valoarea casei ipotecate.
Faptul că Banca Transilvania a convertit cea mai mare parte a acestor credite şi a returnat banii încasaţi pe comisionul de risc pare să nu fi rezolvat în totalitate problema deprecierii activelor, din moment ce unii debitori vor să dea în plată, sunt de părere juriştii instituţiei bancare.
Banca Transilvania nu pare însă dispusă să accepte notificările de la clienţii din Zalău, şi nici de la alţi clienţi, şi a depus până în prezent circa 20 de contestaţii în instanţele din întreaga ţară.
Legea 77/2016 privind darea în plată arată că, de la momentul transmiterii notificării creditorului cu privire la intenţia de a închide creditul prin renunţarea la locuinţa cu care stop_coloana s-a garantat, sunt suspendate toate efectele contractului de creditare, inclusiv plata ratelor sau executările silite.
În cazul de faţă, banca susţine că sunt nereguli atât în ceea ce priveşte modul în care clienţii au întocmit notificarea, cât şi în ceea ce priveşte întreaga Lege, care ar fi neconstituţională.
Legea arată că pot “da în plată” consumatorii persoane fizice care au împrumutat până la 250.000 de euro şi au garantat creditul cu cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă sau au luat creditul cu scopul de a achiziţiona, ridica sau repara un imobil cu destinaţia de locuinţă.
Banca a găsit însă chichiţele; ea susţine că cei doi nu au făcut dovada că imobilul are destinaţia de locuinţă, deşi sunt domiciliaţi la adresa respectivă şi locuiesc efectiv în imobil.
Totodată, nu au făcut nici dovada că nu au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune în legătură cu creditul respectiv, aceasta fiind un alt criteriu din lege. Un simplu cazier judiciar ar fi justificativ, având în vedere că cei doi clienţi ai Băncii Transilvania nu au fost cercetaţi sau condamnaţi penal. Dar banca… nu şi nu.