Saracia fondului national de asigurari de sanatate lasa spitalele fara bani de medicamente si falimenteaza farmaciile, carora li se deconteaza abia dupa opt luni contravaloarea retetelor compensate si gratuite. In toata aceasta saracie generalizata din sistemul sanitar, sute de mii de romani contribuie lunar la „subtierea” fondului pentru sanatate, imbolnavindu-se fictiv ori de cate ori nu au chef sa mearga la serviciu ori au de rezolvat o problema personala. Si totul pe principiul ca „doar plateste statul!”. Problema este ca nu statul da acesti bani, ci fiecare dintre noi, prin contributiile pe care le platim lunar la fondul de asigurari de sanatate. Iar cand unul dintre contribuabilii cinstiti, care nu s-au imbolnavit… inchipuit, are nevoie de servicii medicale, risca sa aiba surpriza de a i se servi eterna replica: „Nu mai sunt fonduri!”. Ca s-au epuizat pe concedii medicale.
Nu bolnavii inchipuiti sunt singurii vinovati de aceasta situatie. De vina sunt, in primul rand, medicii care elibereaza certificatele medicale si care, cu certitudine, nu fac asta gratis. De vina sunt si angajatorii, care se culca pe-o ureche si permit perpetuarea acestui obicei, fara a sesiza institutiile care pot verifica veridicitatea imbolnavirii. Si de ce ar face-o, spre exemplu, institutiile de stat, cand indiferent cat se lucreaza acolo banii de salariu vin, cu certitudine, luna de luna. Iar privatii, multi aflati acum in imposibilitatea de a da de lucru si de a-si plati angajatii, vad probabil in concediile medicale un fel de colac de salvare.
De vina este, in ultima instanta, sangele nostru de roman, care ne dicteaza, parca, acest comportament incorect, aceasta permanenta fuga de munca si responsabilitate. Pentru ca este putin probabil ca nemtii sa chiuleasca vreodata de la serviciu prefacandu-se bolnavi. Cel putin nu fara a risca sa ramana a doua zi fara loc de munca.