Primarul se cunoaşte după proiecte
Cand s-a instalat Ioan Catană pe scaunul de prim edil al comunei, in Chieşd toate drumurile erau… praf. Aşa că prima grijă a fost să realizeze căi de acces cat de cat acceptabile. Prin Fondul Roman de Dezvoltare Socială a reabilitat trei drumuri: Chieşd-Sighet, Chieşd – Colonia Sighetu Silvaniei şi Sighet-Sălăjeni, in total 9,3 kilometri de căi rutiere. Prin Agenţia Naţională de Dezvoltare a Zonelor Miniere au fost asfaltaţi 3,8 kilometri de drum comunal intre Chieşd şi Sighetu Silvaniei. Tot prin agenţia antemenţionată s-au reabilitat Muzeul satului, biblioteca şi au fost amenajate două parcuri in centrul comunei. Ministerul Educaţiei a alocat fonduri pentru amenajări exterioare, teren de sport, imprejmuire şi garaj la Şcoala gimazială din Chieşd. insă una dintre primele investiţii şi cea mai aproape de sufletul primarului este grădiniţa din centrul de comună. Este o construcţie modernă cu cinci săli pentru cele mai tinere vlăstare ale Chieşdului, cu dotări pe măsură, cu copii mulţi. Chiar dacă imobilul a fost construit in urmă cu şase ani,in 2010, datorită potopului de ape care s-a abătut asupra satului, construcţia a necesitat reabilitare. Prin Programul SAPARD 17 kilometri de uliţe au fost trataţi cu strat dublu bituminos. S-a reabilitat clădirea primăriei: schimbare acoperiş, izolaţie termică, incălzire centrală. Cu fonduri obţinute prin Ordonanţa de Guvern nr.7 s-au construit trei poduri peste Valea Chieşdului şi a Sighetului, iar din bugetul local au mai fost construite incă cinci poduri. Cum in Colonia Sighetu Silvaniei numărul copiilor de varstă şcolară s-a redus simţitor, clădirea şcolii a fost transformată, după o modernizare totală in cămin cultural.
Bunul gospodar nu lasă lucrul inceput pe mana altcuiva

Vestea de bun gospodar i-a mers lui Ioan Catană incă de pe vremea cand conducea secţia de tractoare şi utilaje agricole din Chieşd sau de cand era preşedinte de CAP. După 1989, vazand brambureala care se petrecea in toată ţara, Ioan Catană s-a retras o perioadă din viaţa publică. Dar nu pentru timp indelungat pentru că mulţi aşa zişi revoluţionari distrugeau tot ce se putea in comuna Chieşd. La alegerile locale din 1996, fostul şef de secţie şi-a depus candidatura de primar al comunei Chieşd. Oamenii i-au acordat incredere, cum spuneam, datorită in primul rand calităţilor sale de bun gospodar. Şi n-au avut ce regreta. In urma lui se văd rezultate, lucruri durabile care vor dăinui prin timp şi peste timp. Intrebat dacă la alegerile locale de anul viitor işi va depune iar candidatura de primar Ioan Catană a dat un răspuns explicativ: „Trebuie să continuu ce am inceput. Avem proiecte in derulare, avem planuri mari de viitor şi nu mă indur să le las pe mana altcuiva”.
Apar micii investitori
Prin Hotărarea de Guvern nr 577 s-au primit fonduri pentru asfaltarea drumurilor comunale Chieşd- Colonia Sighet şi Sighetu Silvaniei – Sălăjeni. Contractul de execuţie a fost semnat zilele acestea. Tot zilele acestea primarul Catană a depus un proiect pe Măsura 125 avand ca obiectiv reabilitarea a cinci kilometri de drum de hotar. Viceprimarul Leontin Chiş, aflat şi el la cea de a treia legislatură afirmă că Primăria din Chieşd ii sprijină pe micii investitori din comună. De pildă Aurelia Prodan a depus un priect pe Măsura 121, proiect care a prins deja conturul realităţii, in sensul că au demarat lucrările la la construirea unei ferme de creştere şi ingrăşare a porcilor cu o capacitate de 2000 de capete pe serie. Emil Solvăstru a depus un proiect pe Măsura 312 pentru construirea unei spălătorii auto şi a unui atelier de vulcanizare. Investiţia se află in faza de execuţie. Alţi cetăţeni au depus proiecte pentru infiinţarea unor ferme de bovine sau procurarea de utilaje.
Sala de sport, un vis implinit
Acum patru ani, Primăria comunei Chieşd a depus un proiect prin Compania Naţională de Investiţii pentru construirea unei săli de sport in centrul de comună. Lucrările au demarat in anul 2009. In luna iulie a acestui an, primarul Catană nădăjduieşte că va putea fi tăiată panglica inaugurală. Sala de sport indeplineşte standardele olimpice şi are o capacitate de 150 de locuri in tribune. Cu două miliarde de lei vechi a contribuit primăria pentru utilităţi şi amenajări exterioare. Şi fiindcă suntem in „lumea” sportului nu putem trece cu vederea faptul că la ora actuală se lucrează din plin la extinderea bazei sportive din centrul de comună. Fondurile sunt obţinute prin Ordonanţa nr.7 iar investiţia este amplă şi presupune amenajarea şi gazonarea terenului, construirea tribunelor şi a vestiarelor, amenajare de parcări. Edilii speră că pană la inceperea campionatului judeţean de fotbal lucrările de extindere a bazei sportive să fie finalizate.
In asociere cu comuna Bocşa, in anul 2007 Primăria Chieşd a depus un proiect la Ministerul Mediului avand ca obiectiv alimentarea cu apă a localităţii şi realizarea sistemului de canalizare. Primarul Catană afirmă că in proporţie de 70 la sută obiectivul este realizat.
Acum 100 de ani
„Astăzi Cheşdul are 205 fumuri cu 1373 de suflete de religiune gr.cat. Biserica de lemn edificată la 1796. Scoala confesională s@a edificat la 1900. Invăţătorul cvalificat are salar de 600 cor. Statul nu dă nici una ajutor pentru şcoală. Dintre 65 de copii (35 bărbaţi şi 30 fete) ştiu ceti şi scrie 45. Şcoala de repetiţiune se ţine la şcoala de stat din comună. Dintre adulţi aici aflăm mai mulţi ştiutori de carte, in total 805 (500 bărbaţi şi 305 femei), cari aproape toăi ştiu ceti şi scrie ungureşte. Hotarul este de 6000 de jugăre, dintre cari abia 1800 sunt in mana romanilor. preţul unui jugăr de pămant este de 200 cor. Vite de jug sunt peste 550 in comună. Alegători avem 150, cari toţi ătiu scrie şi ceti atat romaneăte cat şi ungureşte”

Post Views: 52