Redacția
Comuna Chieşd se numără printre puţinele comune unde locuitorii au reabilitat cu forţe proprii edificiile distruse de intemperiiu şi care odinioară aparţineau nobililor maghiari. Situat în centrul comunei, căminul cultural are o poveste aparte. Căminul este construit peste vechiul conac Kemeny. Conacul a aparţinut familiei Kemeny, fiind construit în anul 1646. Conacul s-a ruinat în timp, moştenitorii baronului l-au abandonat, iar edificiul s-a distrus. Localnicii au pus mână de la mână şi au reconstruit conacul în care activează astăzi Căminul Cultural Chieşd. Tot sătenii, cu sprijinul primăriei, au modernizat casa administratorului satului. Clădirea se află în apropierea conacului, fiind singura construcţie de origine maghiară care a trecut testul timpului şi dăinuie şi astăzi în sat. Clădirea a fost doar modernizată, fără a fi nevoie de intervenţii masive, ca la Conac. Astăzi clădirea găzuideşte sediul Bibliotecii Comunale Chieşd şi Muzeul Satului Chieşd. Muzeul adăposteşte peste 150 de piese din tradiţia populară a zonei. Tot în Chieşd se găseşte şi biserica de lemn Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril ce datează din secolul al XVIII-lea, fiind pictată de Ţiple Pop Ioan Zugravul în 1796. Biserica a fost conservată de locuitorii Chieşdului, fiind acum o atracţie pentru turişti. stop_coloana
Satul Chieşd, care adăposteşte edificii maghiare bine păstrate, a fost atestat pentru primadată în anul 1461, sub denumirea de Kewesd, iar din 1466 până în 1475 sub numele de Olhkewesd. Numele actual datează din anul 1900. Numele are în componenţă apelativul germanic “kew”, care înseamnă “piatră”. Denumirea s-a format exact ca cea a satului Chedu. Este una dintre denumi-rile de sate care ne indică faptul că la început aşezarea a fost germanică. Şi-a schimbat apoi numele, fiind maghiarizat treptat, fapt ce se vede prin denumirile pe care le-a purtat în timp, de la cea germanică de Olhkewesd, la cea maghiarizată de Szilagy Kovesd.
Ioana Deac
