Ziua bună, dragi cititori!

Să ne imaginăm împreună o lume lipsită de injustiții, de crime și de furturi. Într-o astfel de lume nu ar mai fi nevoie de forțele de ordine. Oamenii ar putea merge oriunde și oricând, fără teama de a fi tâlhăriți sau agresați în vreun fel. Să ne imaginăm o lume în care domnește loialitatea, integritatea, benevolența, omenia… Să ne imaginăm o lume în care copiii și-ar respecta părinții și nimeni nu ar atenta la bunurile vecinului.

Mijlocul ideal pentru a trăi într-o astfel de lume îl găsim în Cele 10 Porunci sublime pe care Dumnezeu le-a încredințat lui Moise pe muntele Sinai.

Moise a fost un mare lider pe vremea sa. Ce l-a făcut un mare lider? Detașarea față de trendul lumii și atașamentul său față de o cauză supremă, față de un ideal înalt.

În urma eliberării din robia egipteană, Moise a condus poporul israelian în deșert unde au experimentat cu toții multe întâmplări supranaturale. După ce a postit 40 de zile, Moise a urcat pe muntele Sinai și a primit de la însuși Dumnezeu două plăci de piatră pe care au fost gravate Cele 10 Porunci. Acestea reprezentau un legământ sacru pe care Dumnezeu l-a încheiat cu poporul ales, iar în urma acestui legământ, dacă israeliții respectau legile cuprinse în el, Dumnezeu promitea binecuvântări și prosperitate.

Plăcile gravate sunt de negăsit de când, în anul 596 î.Hr. armata lui Nabucodonosor al II-lea a distrus Templul în care se afla Chivotul Legii, respectiv cutia în care erau tablele cu poruncile.

Aceste norme ale legislației mozaice expuse în Decalog vor sta la baza instituțiilor de drept și de stat ale societății israelite viitoare după organizarea statului.

Civilizația occidentală, cea care a dezvoltat drepturile universale ale omului, a obținut egalitate femeii, a pus capăt sclaviei și a creat democrația parlamentară, nu s-ar fi dezvoltat fără aceste coduri morale. Nici un document din istoria omenirii nu a schimbat lumea în bine așa cum au făcut-o aceste porunci.

În Noul Testament, Iisus Hristos desăvârșește Legea și pune în fruntea celor 10 porunci cele două învățături morale fundamentale: iubirea totală față de Dumnezeu și față de aproapele. Dragostea devine astfel perfecțiunea legii lui Moise. Ea capătă înșușirea de a fi înaintea oricărei supuneri și ascultări. Nu putem să ne supunem Legii, dacă nu iubim Persoana care a creat-o. Dacă am ști că-l rănim pe cel pe care-l iubim, nu am mai încălca legea. Standardul și norma moralității nu este doar legea, ci Persoana. De aceea astăzi avem o mare multiplicare de legi, pentru că dragostea și caritatea care ar trebui să fie primordiale, sunt într-o profundă scădere. Dacă noi avem un vag sentiment legat de Dumnezeu, atunci sentimentul de apăsare că încălcăm legea dispare.

Poruncile au fost date de o Autoritate supremă în care noi avem nevoie să credem. Dacă nu ar exista Dumnezeu, totul ar fi permis, dacă nu ar fi existat cele 10 porunci, atunci tot ceea ce ține de domeniul moral ar fi o simplă opinie.

Dragilor, Autoritatea supremă este indispensabilă! Daca privim în urmă la războaiele și crimele din istorie, vedem că oamenii nu au avut o abilitate atât de bună să distingă binele de rău în absența unei Autorități mai înalte. Este foarte ușor să ne lăsăm influențați de o guvernare sau de o ideologie, convinși că răul pe care îl facem nu este de fapt rău și să lăsăm totul în seama acestor guvernări, lipsindu-ne de conștiința acestor porunci supreme.

Avem atâta nevoie azi de Cele 10 Porunci pentru ca lumea noastră să fie mai bună, lipsită de tiranie și trivialități. Și dacă am fi atei, ne-am dori ca oamenii să trăiască respectând aceste coduri morale.

De trei mii de ani încoace, nimeni nu a oferit un sistem de valori mai bun decât cele 10 porunci care îl au pe Dumnezeu în centru. Acestea sunt la fel de importante și grăitoare astăzi precum au fost și în trecut.

Vă invit la o reflecție! Toate cele bune!

(Dennis Prager, Cele Zece Porunci)