Iuliu Nosa, Liviu Balint, Seres Denes, Lucian Bode, Cristian Lungu și Gheorghe Pop sunt parlamentarii de Sălaj care, în ultimii patru ani, ne-au reprezentat interesele, mai mult sau mai puțin, în forul legislativ al țării.

Sălajul are, în Parlamentul României, patru deputați și doi senatori. Pentru unii, mandatul care se va încheia în curând a fost primul, în timp ce alții au vechime considerabilă în forul legislativ al țării.

Am aruncat o privire peste activitatea celor șase parlamentari de Sălaj, aproape toți dintre ei, cu o singură excepție, candidați pentru un nou mandat la alegerile din decembrie.

La Camera Deputaților, îi avem pe Seres Denes de la UDMR, cel mai experimentat parlamentar al județului, Liviu Balint, ajuns în Parlament cu sprijinul PSD, aflat acum în tabăra PNL, Iuliu Nosa de la PSD, și Lucian Bode de la PNL, în prezent ministru al Transporturilor în Guvernul Orban.

Pentru Seres Denes de la UDMR, acesta este cel de-al patrulea mandat de deputat. Anterior, a avut și trei mandate de senator, în perioada 1992-2004.

Este vicepreședinte al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, din aprilie 2018.

În actuala legislatură, a luat cuvântul de 20 de ori, în 20 de ședințe. De remarcat faptul că parlamentarul a vorbit, la propriu, expunându-și punctul de vedere cu privire la diferite subiecte, fără a se limita la a spune ”prezent”, „pentru” sau „împotrivă”, lucru confirmat de stenogramele de ședință.

A avut două declarații politice, una în 2018 cu privire la pagubele imense cauzate de mistreţi în culturile de porumb, iar alta în 2017 privind situaţia micilor silvicultori din România.

A inițiat 85 de propuneri legislative, din care 27 au ajuns legi.

A formulat 10 întrebări și interpelări la adresa Guvernului, printre acestea numărându-se și una cu privire la găsirea unor surse suplimentare de finanțare, pe lângă banii de la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru Centrul de Recuperare „Acasă” Zalău.

A semnat două moțiuni, ambele împotriva Guvernului Dăncilă.

În decembrie, Seres Denes intră în competiția electorală pentru un nou mandat de deputat.

În cazul lui Liviu Balint, ajuns deputat pe listele social democraților și mutat acum la liberali, acesta este primul mandat din cariera sa de parlamentar.

În cei patru ani, a luat cuvântul de 19 ori în 16 ședințe, mare parte a intervențiilor sale limitându-se la „Votez conform deciziei Grupului PNL ” sau „votez împotrivă”.

Este secretar al Comisiei pentru sănătate și familie din octombrie 2019.

A avut trei declarații politice rostite în fața colegilor și alte 32 depuse în scris. Printre ele se numără “30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989”; “Ziua Europeană a informării despre Antibiotice”; “Concursul Naţional al Echipajelor de Ambulanţă”; “Ziua mondială a justiţiei sociale”; “Ziua Internaţională a Femeii”; “Ziua Brâncuşi”.

A fost inițiator, alături de alți deputați, pentru 86 de propuneri legislative, din care 32 au fost promulgate ca legi.

A semnat două moțiuni, din care una împotriva PNL, una împotriva PSD. Concret, a semnat moțiunea care a dus la căderea Guvernului Dăncilă, și o alta, chiar în luna mai, anul acesta, inițiată de grupurile parlamentare PRO Europa şi PSD, intitulată “Pas cu Pas am ajuns în colaps educaţional – PNL a creat România NeEducată”.

Liviu Balint mai vrea un mandat de deputat, pentru parlamentarele din decembrie el figurând pe listele PNL Dâmbovița.

Iuliu Nosa este deputat PSD din 2004 încoace. Este vicepreședintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și face parte din Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor anuale ale Curții de Conturi.

A luat cuvântul de 20 de ori, în 12 ședințe. A inițiat, alături de alți colegi, 55 de propuneri legislative, din care 17 au devenit legi. A avut două întrebări și interpelări adresate Guvernului, cu privire la necesitatea clarificării şi punerii în acord a actelor normative care reglementează desfăşurarea activităţii de exploatare forestieră a persoanelor fizice, în 2017, și legat de modificarea legislației pentru aprobarea pahetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate pentru anii 2018-2019.

A semnat trei moțiuni, două dintre ele anul acesta, împotriva PNL, și una în 2017, pentru demiterea propriului Guvern, și anume Cabinetul Grindeanu.

Iuliu Nosa nu se regăsește anul acesta pe lista social democraților sălăjeni care doresc să ajungă în Parlament.

Pentru actualul ministru al Transporturilor, liberalul Lucian Bode, acesta este cel de-al treilea mandat de deputat.

A fost președintele Comisiei pentru transporturi și infrastructură până în noiembrie 2019, iar între anii 2007 și 2018 a făcut parte din Comisia de anchetă privind activitatea SC Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM SA.

În ultimii patru ani, a luat cuvântul în plen de 88 de ori, în 71 de ședințe. A inițiat 58 de propuneri legislative, alături de alți deputați, din care 11 au devenit legi.

A formulat 38 de interpelări și întrebări la adresa Guvernului, printre acestea regăsindu-se și cea cu privire la recalcularea pensiilor pentru grupele 1 şi 2 de muncă, aici fiind menționați sălăjenii care au muncit la fosta IAIFO Zalău.

Este parlamentarul sălăjean care a semnat cele mai multe moțiuni, 25 la număr, toate împotriva guvernelor PSD sau a unor miniști social democrați. Din cele 25 însă, numai una a avut sorți de izbândă, și anume cea care a dus la căderea Cabinetului Dăncilă.

Lucian Bode mai dorește un mandat, el deschizând lista PNL Sălaj pentru alegerile parlamentare din decembie.

La Senat îi avem pe Cristian Lungu de la PMP și pe Gheorghe Pop de la PSD.

Senatorul social democrat Gheorghe Pop este la al treilea mandat. Este vicepreședintele Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și membru în Comisia pentru constituționalitate.

În actualul mandat, a prezentat în scris o declarație politică, intitulată „Darurile și iubirea pentru România în anul centenar”.

A semnat, din 2016 încoace, trei moțiuni de cenzură, printre acestea aflându-se și cea de înlăturare a propriului Guvern, condus atunci de Sorin Grindeanu.

A luat cuvântul în plen de 38 de ori, intervențiile sale fiind, marea majoritate, scurte, de genul „Sunt senatorul Gheorghe Pop, de la Sălaj, votul meu este pentru la toate punctele înscrise pe ordinea de zi de astăzi. Vă mulțumesc”.

Site-ul Senatului nu afișează separat, pe fiecare mandat în parte, interpelările, întrebările, inițiativele legislative sau declarațiile politice. Astfel, putem observa doar că Gheorghe Pop a avut, în 12 ani la Senat, 100 de inițiative legislative, alături de alți colegi, 90 de declarații politice, a formulat în scris 225 de întrebări și 125 de interpelări la adresa Guvernului, 28 de interpelări adresate prim-ministrului. Printe cele mai recente se numără „Sparanghelul este mai important decât sănătatea românilor?”, „Catastrofele guvernamentale în vreme de alertă”,
„Evaluarea pagubelor inundațiilor, o necesitate!”.

La alegerile parlamentare din decembrie, senatorul Gheorghe Pop deschide lista PSD Sălaj și își încearcă norocul pentru un nou mandat.

Cristian Lungu este senator PMP de Sălaj și președinte al Organizației PMP Cluj. În 2016 a obținut primul său mandat de parlamentar.

Este membru în Comisia pentru comunitățile de români din afara țării.

În cei patru ani a avut, singur sau alături de alți colegi, 85 de inițiative legislative.

A prezentat, în scris, 12 declarații politice, cu subiecte variate, de la „Înzestrarea armatei române”, „Situația geopolitică din Peninsula Coreeană”, „Dezghețarea relațiilor economice Federația Rusă respectând sancțiunile UE”, „Familia tradițională”, până la „Turismul după aderarea României la Uniunea Europeană” sau „Pactul global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată”.

A formulat 76 de întrebări și 44 de interpelări ale miniștirlor, printre care „Situația website-urilor blocate de ANCOM”, „16 probleme identificate în Proiectul de Lege privind vaccinarea persoanelor în România”, „Riscurile tehnologiei 5G”, „Clarificarea situației privind condiționarea înscrierii copiilor în anul școlar 2019-2020 de prezentarea dovezii efectuării schemei de vaccinare”.

9 interpelări au fost adresate prim-ministrului, printre acestea regăsindu-se „Diagnosticele fictive și alocarea neîntemeiată a decontărilor oferite de CNAS”, „Pactul Global pentru Migrație”, „Rata natalității scăzute în România”, „Colectarea amprentelor în mod obligatoriu”.

A semnat șase moțiuni, din care două de cenzură, toate împotriva PSD.

Putem spune că două lucruri i-au adus, cu siguranță, celebritatea senatorului Lungu.

A ținut prima pagină a ziarelor și a apărut la toate posturile de televiziune când a venit în plenul Parlamentului cu ambulanța, în scaun cu rotile, de pe patul de spital, pentru a vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă.

Apoi, este principalul inițiator al propunerii legislative pentru modificarea legislației privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Mai exact, senatorul PMP Cristian Lungu a modificat Legea Educației și a interzis în școlile din România teoriile privind identitatea de gen.

Propunerea sa, devenită lege, interzice în școli “activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”.

„Vă dați seama, dacă îi spui unui copil că pământul este plat, el nu are niciun contraargument. Dacă îl înveți pe un copil de clasa a patra că, deși el este biologic băiețel, născut cu organe sexuale masculine, se poate simți fată, poate să creadă lucrul ăsta și să clameze că el, de fapt, este fată. Și atunci au existat foarte mulți elevi care, la un moment dat, sub influența unor ONG-uri, au cerut drepturi, să nu fie discriminați, în sensul că băieți care se simțeau fetițe cereau conducerii instituțiilor de învățământ să fie lăsați să folosească toaletele fetelor sau să fie lăsați să folosească dușurile fetelor sau, mai grav, să fie înscriși în competițiile sportive destinate exclusiv fetelor, pe care desigur că le câștigau, pentru că aveau o constituție atletică, datorită datului biologic”, a explicat, la momentul respectiv, senatorul de Sălaj Cristian Lungu.

Post Views: 108