Ultimul recensamant ne arata ca in Salaj ar vietui in jur de 15.000 de romi. Specialisti intr-ale tiganiadelor afirma ca numarul romilor din judetul nostru este mult mai mare, depasind cifra de 20.000. Multi dintre semenii nostri supranumiti romi, in fata recenzorului, declara ca sunt maghiari sau romani, chiar daca se trage din vita lui Parpanghel. Si recenzorul consemneaza ce zice cel recenzat. Asa ca prea putini stiu cu adevarat cati romi beau apa din fantanile Salajului. De departe cea mai mare comunitate de romi din judet se afla in Pusta Vale, un sat apartinator Simleului. In jur de 2.400 de suflete locuiesc numai aici. Principala indeletnicire a localnicilor este comertul cu pene, nuci si oale.
O comunitate „barosana” de romi se afla in satul Mal II, comuna Sig. Aproximativ 900 de locuitori etnici romi are asezarea. La scoala se invata limba romani. In afara de confectionarea maturoaielor si culesul ciupercilor (cand exista), locuitorii Malului nu prea au alte indeletniciri. Asta in caz ca nu ridicam „ciorditul” la rang de meserie.
In satul Buciumi, pe dealul dinspre Bogdana, traieste o comunitate de romi de aproximativ 500 de indivizi. Pe langa cazurile semnalate de furt de lemne din padurile oamenilor, furtul cazanelor de fabricat palinca si, mai nou, pe vreme de criza, furtul porcului din afumatoare, alte indeletniciri nu stim. Comunitati de romi care nu neaparat sunt mari, dar creeaza mari probleme vietuiesc la Jibou (strada Stejarului), Surduc, Voivodeni, Romanasi, Lupoaia, Galgau, Pausa si in multe alte asezari salajene.
Puradeilor nu le place scoala
Un raport de activitate al Institutiei Prefectului judetului Salaj pe anul trecut arata ca doar 37 de copii romi care au terminat anul trecut clasa a VIII-a s-au inscris mai departe la liceu, si doar opt absolventi de liceu au fost admisi la facultate. Asta in pofida eforturilor depuse de Inspectoratul Scolar si primarii pentru a angaja mediatori scolari, care sa-i indemne sa se scolarizeze, si a facilitatilor pe care le primesc minoritatile. Raportul mai arata ca 14 persoane au reusit sa termine invatamantul obligatoriu prin programul „A doua sansa”. În localitatile Mal si Buciumi se deruleaza programul „Scoala dupa scoala”, unde copiii cu probleme sunt sprijiniti sa frecventeze scoala. Totodata, un numar de patru elevi au primit recomandare in vederea inscrierii in unitatile de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor.
Primariile platesc
mediatori sanitari
sa-i convinga pe romi
sa se spele
Autoritatile incearca sa-i convinga pe romi sa fie mai curati si mai ordonati. Directia de Sanatate Pu- blica (DSP) Salaj a organizat anul trecut cursuri de formare ca mediatori sanitari pentru 15 persoane de etnie roma. Sapte dintre ei au fost ulterior angajati de primarii pentru a convinge comunitatile de romi sa fie mai curate si sa traiasca mai sanatos. Pentru a preveni sarcinile nedorite, mai ales in randul minorelor, DSP a consiliat anul trecut 235 de femei de etnie roma legat de planificare fami-liala si masuri contraceptive.
Romii dau de lucru
serviciilor sociale
Femeile de etnie roma devin mamici foarte devreme, iar mare parte dintre copii ajung in grija autoritatilor. În primele 10 luni ale anului trecut, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Salaj a identificat si pus sub supraveghere un numar de 43 de mame minore de etnie roma, cu varsta intre 13 si 17 ani.
Majoritatea copiilor aflati in plasament sunt romi. Dintre acestia, anul trecut, doar trei au fost reintegrati in familiile de origine, parintii demostrand ca pot sa-i creasca si sa le ofere spri-jinul parintesc de care au nevoie, iar pentru 20 de copii s-a declansat procedura de adoptie. Pentru cei din urma, viata le-a oferit ce-astop_coloana mai buna sansa de a fi integrati in societate.
În acelasi timp, peste 220 de copii romi beneficiaza de serviciile centrelor de zi din Cehu Silvaniei, Simleu Silvaniei si Zalau. Din randul copiilor romi, 23 au fost diagnosticati cu autism si beneficiaza de servicii specializate de recuperare. Cei care ies din institutii, la varsta implinirii majoratului, raman in continuare pe cheltuiala statului. Primariile au oferit locuite sociale pentru 45 de tineri dezinstitutionalizati. Le mai dau ajutoare sociale, sprijin pentru lemne pe perioada iernii etc.. Putini sunt dintre ei care-si gasesc si pastreaza un loc de munca.
Jandarmii sunt cu ochii
pe comunitatile de romi
Anul trecut, Biroul Judetean pentru Romi (BJR), din cadrul Institutiei Prefectului Salaj, a rezolvat 15 petitii de ordin comun sau particular cu privire la comunitatile de romi din judet. Pentru ca romii sa nu mai deranjeze comunitatile in care traiesc, BJR a incheiat un protocol de colaborare cu Inspectoratul Judetean de Jandarmi, care intervine pentru prevenirea si combaterea faptelor antisociale si furturilor, precum si pentru cresterea increderii comunitatilor de romi in structu-rile MAI.
De la talharie la drumul
mare la camata
Nelegiuirile savarsite de romi sunt multe si ingroasa zdravan dosarele de la judecatorii sau tribunale. De procesele verbale de amenzi pe numele romilor, care zac pe la primarii, nici nu-i bine de vorbit. Talharie, inselatorie, camata, hotie, scandaluri sunt doar cateva activitatI practicate in mod constant de romi. Sa ne amintim ca in urma cu doi ani, tiganii din Surduc au blocat drumul, legand o sfoara de-a crestulul, pentru a-i opri pe cativa turisti canadieni care circulau pe biciclete cu scopul de a-i talhari. Primarita de Surduc, Maria Onicas, declara mai in toama ca „tiganii fura si distrug terenurile agricole ale oamenilor, ii praduiesc de recolte, tin porci si cai cu toate ca nu au o palma de pamant”. Se intelege ca animalele romilor se hranesc din culturile satenilor. Tot din cauza romilor, la Voivodeni oamenii au renuntat la agricultura si cultiva doar terenurile de pe langa casa, pe care le pot pazi de romi si de caii lor. Satenii din Pausa, comuna Romanasi, s-au adunat in fata primariei pentru a cere sprijinul autoritatilor locale, in combaterea furturilor de produse agricole practicate de romi. Padurile din Tusa, comuna Sig, din Var, Prodanesti, Soimus si din hotarul multor, multor asezari salajene au fost pur si simplu devastate, uneori sub privirile neputincioase ale padurarilor, care erau amenintatI cu moartea. Primarul Ioan Mesesan din Coseiu ne spunea mai in toamna ca „tiganii din Valea Pomilor au furat tot ce s-a putut fura din hotarul satului Coseiu, au distrus viile si livezile”. „Nu stiu ce sa ma mai fac cu ei”, se plangea edilul sef. In aceasta iarna, romii din Buciumi si Bogdana au luat cu asalt afumatorile satenilor, in speta ale celor batrani sau singuri, furand toata carnea si slanina aflate la afumat. Despre camatarii din Jibou, care isi jecmaneau semenii nevoiasi am scris episoade intregi, am scris si despre romul care si-a obligat concubina sa-si vanda copilul, am scris si despre cele doua „gagici” care l-au usurat pe Vasile din Jac de 15 milioane de lei. Si zilnic s-ar putea scrie despre faradelegile savarsite de romi. Spun asta pentru ca fenomenele antisociale au luat amploare, iar masurile impuse de autoritatI nu sunt nici pe departe menite sa starpeasca aceste feno- mene. Asta in timp ce de la Bruxelles ni se recomanda sa-i integram pe romi in viata sociala. Insa nu ni se spune cum. Discriminarea pozitiva n-a prea dat roade, dar insistam.

Post Views: 278