Recensământul populației și al locuințelor s-a încheiat duminică, 31 iulie. Nu s-a finalizat de tot pentru că vom ști câți suntem (sau, mai bine zis, câți am fost la 1 decembrie 2021 – data de referință a populației țintă estimată) abia la finalul anului 2022, atunci când vor fi date publicității primele rezultate. Iar datele complete și finale vor fi publicate la finalul anului 2023.
În Sălaj, ponderea populației recenzate în perioada 14 martie – 31 iulie 2022, din populația țintă estimată, este de 100,8 la sută, județul nostru regăsindu-se printre puținele județe care au depășit ținta propusă. Au fost înregistrate în aplicația RPL 2021 208.439 de chestionare, atât prin autorecenzare, cât și prin recenzare asistată sau interviuri față în față, în cele 4 luni și jumătate în care s-au putut completa chestionarele.
Comparativ cu datele recensământului din 2011, când județul Sălaj avea 224.384 de locuitori, ar însemna că suntem mai puțini cu aproape 16 mii de locuitori, dacă datele colectate în acest an confirmă că am rămas puțin peste 208 mii de locuitori.
Doar 9 județe au depășit ținta estimată la RPL 2021
La nivel național, au fost înregistrate în aplicația pentru recensământ 18.148.460 de chestionare, însă sunt foarte multe județe care nu au ajuns să depășească populația țintă estimată la 1 decembrie 2021. Potrivit datelor oficiale, în doar nouă județe s-a depășit ponderea persoanelor înregistrate în total populație rezidentă la 1 decembrie: Vrancea 109%, Bistrița Năsăud 106,8%, Botoșani 105,9%, Călărași 102,2%, Teleorman 101,4%, Olt 101,3%, Gorj 101%, Neamț 100,7%, Sălaj 100,8%.
Cele mai multe chestionare înregistrate sunt în Municipiul București 1.549.514, urmat de județul Iași, cu 710.945 de chestionare, apoi de Cluj cu 662.098 de chestionare, Prahova – cu 658.507 chestionare și județul Constanța cu 617.091 chestionare.
Practic, acestea sunt primele 5 cele mai populate județe ale țării.
Potrivit datelor INS publicate la începutul acestui an, România avea o populaţie, cu domiciuliu, de 21,98 milioane persoane după domiciliu, în scădere cu 0,6% faţă de ianuarie 2021, fenomenul de îmbătrânire demografică accentuându-se în acest timp, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 20% populaţia tânără de 0-14 ani. În 1990, România avea o populaţie de circa 23,2 milioane persoane, ceea ce înseamnă că în ultimii 30 de ani ţara noastră a pierdut milioane de locuitori.
Rămâne de văzut câți români sunt în urma RPL 2021, din moment ce s-au completat doar 18.148.460 de chestionare. Ar fi ciudat să constatăm că suntem, în realitate, mai puțini cu aproape 4 milioane de locuitori. Iar analiza am făcut-o având la dispoziție datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS).
”Până la finalul zilei de 31 iulie, ultima zi de recenzare, s-au înregistrat în total 18,15 milioane
de persoane, reprezentând 95,4% din populația rezidentă țintă estimată a României la 1 decembrie
2021 (19,02 milioane persoane). Situația recenzării la RPL2021 și distribuția pe județe după localitatea
unde a fost desfășurat interviul se regăsește în Anexă. După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, <se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4)>. Metodologia de imputare statistică ce se va aplica pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021), se arată în comunicatul oficial al INS.
RPL 2021 este primul recensământ din România organizat integral în format digital, a fost al treisprezecelea recensământ din istorie și al patrulea după Revoluția din 1989. Întregul proces al
colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.
”Institutul Național de Statistică mulțumește populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic şi operaţional. Recensământul s-a bucurat şi de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor”, precizează reprezentanții INS.