45 de panouri informative cu cod QR vor fi montate în incinta Castrului roman Porolissum, acestea fiind conectate la site-ul porolissum.ro, care va fi lansat în primavara anului viitor. Odată scanate cu ajutorul telefonului mobil, codurile QR de pe panouri vor da șansa vizitatorilor să afle lucruri interesante despre obiectivul în fața căruia se află, facilitând o scurtă incursiune în istoria locului.
Un alt element inedit îl vor reprezenta plantațiile explicative. Concret, se vor reconstitui la nivelul solului, la dimensiunea reală, zidurile vechilor așezăminte, folosind plante și piatră ornamentală. Vor fi trasate astfel balistarium, bazinul de apă și basilica.
În cinci locații stategice, care permit o imagine de ansamblu a complexului arheologic, se vor amenaja locuri de odihnă pentru turiști.
Lucrările vor fi finalizate până la începutul sezonului turistic 2021, adică luna mai a anului viitor.
Investiția se ridică la aproximativ 420 mii lei și este suportată integral din bugetul Consiliului Județean Sălaj.
Din 2017, Castrul roman Porolissum beneficiază și de un ghidaj audio, turiștii având posibilitatea să afle informații despre vestigiile de pe cuprinsul său prin intermediul unei aplicații de pe telefonul mobil. Aplicația este disponibilă pe toate cele trei platforme principale, Android, iOS și Windows Phone, în limbile română și engleză.
Complexul arheologic Porolissum este unul dintre cele mai mari și bine păstrate situri arheologice din România. Acest centru militar de graniță a fost stabilit în anul 106, de împăratul roman Traian, pentru a apăra trecerea principală dinspre Munții Carpați (Meseș) spre Dacia Porolissensis. În timp, Porolissum a evoluat și a devenit un important centru comercial, care facilita schimburile dintre romani și barbari, continuând să prospere vreme de aproape un mileniu după retragerea romană din Dacia, din anul 271.
De menționat faptul că în această perioadă complexul arheologic este din nou deschis publicului, după ce în luna noiembrie, ca urmare a carantinării județului, obiectivul, la fel ca toate celelalte instituții de cultură din județ, a fost nevoit să își închidă porțile.