Castelul Wesselenyi din Jibou este scos la vânzare

Pretul de pornire al licitatiei este 900.000 euro

rn

Castelul Wesselenyi din Jibou, cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania a fost scos la vânzare, valoarea sa fiind estimata între 1.500.000 – 1.700.000 de euro, conform News.ro.

rn

Conform Casei Artmark, unde castelul este scos la licitatie cu un pret de pornire de 900.000 de euro, istoria palatului începe înca de acum mai bine de doua secole, când baronul Wesselenyi Istvan face din Jibou centrul administrativ al vastelor sale domenii.

rn

Timp de aproape un secol, cei mai buni constructori, arhitecti si pictori ai lumii transilvanene – Franz Wrabetz, Johann Martin Stock sau Franz Neuhauser – au lucrat pentru a edifica palatul.

rn

„Rezultatul este o cladire în stil baroc de aproape 3.500 de mp, cu laturi de peste 80 de metri si cu frontoane specifice acestui stil, asemanatoare cu cele ale castelului Banffy din Bontida. Maxima înflorire a domeniului este atinsa în perioada baronului Wesselenyi Miklos al II-lea(1796-1850) atunci când palatul din Jibou devine un veritabil centru cultural si economic al zonei Salajului. Aici au loc reprezentatii ale primei trupe de teatru din Transilvania, caii din herghelia domeniului ajung faimosi în Ungaria si în statele germane, iar manufactura de matase pune Jiboul pe harta europeana a luxului”, precizeaza Artmark.

rn

Potrivit sursei citate, cladirea are 50 de camere, iar domeniul de aproximativ de 1,3 hectare este înconjurat de o impresionanta gradina botanica, întinsa pe o suprafata de 30 de hectare.

rn

În 2011, Eva Teleki a primit prin retrocedare palatul si o parte din anexe

rn

Ansamblul castelului Wesselényi din Jibou este un ansamblu de monumente istorice, opera a arhitectului ceh Franz Wrabetz. Ansamblul este format din urmatoarele monumente: castel; parc; curie; manej; sera; grajd; sura; cripta.

rn

Dintre constructiile ce compun ansamblul, prima si cea mai veche este „curia” (resedinta nobiliara modesta), despre care József Bíró în anii 40 noteaza ca i se spune „bucataria veche”. Asa cum arata o inscriptie cu ornamente baroce de deasupra intrarii de vest, cladirea a fost refacuta din temelii în 1702 de catre baronul Istavn Wesselenyi (prefect al comitatului Solnocul de Mijloc, presedintele Dietei în 1716) si de contesa Kata Bánffy (fiica lui Gyorgy Banffy) guvernator al Transilvaniei între 1691–1696).
Urmatoarea cladire din ansamblu ca vechime este grajdul, construit tot de cuplul István Wesselényi si Polixenia Dániel (care au construit si palatul din Comlod), în 1775, pentru a adaposti herghelia familiei.
Cripta familiei Wessélenyi, aflata pe un deal în apropierea ansamblului nobiliar, astazi aproape disparuta, este atribuita de József Bíró acelorasi comanditari. Anul constructiei este totusi necunoscut. Pe peretii criptei se aflau pietre funerare ale diversilor membri ai familiei, datând înca din timpul Renasterii târzii. O parte dintre aceste pietre funerare se gasesc în biserica reformata din Jibou iar inscriptiile lor pot fi citite în arhiva Institutului National al Patrimoniului din Bucuresti.
În 1771, Miklós Wesselényi alatura grajdului un manej. Pe latura estica a cladirii a fost asezata o placa ce atesta faptul ca Miklós Wesselényi, „locotenent în regimentul de husari comandat de Bethlen, a ridicat cladirea în 1771”.
Constructiile la cladirea reprezentativa a palatului sunt legate de casatoria baronului Miklós Wesselényi cu fiica istoricului Mihály Cserei, Ilona Cserei, si de stabilirea curtii nobiliare a familiei pe domeniul de la Jibou.
Constructia cladirii monumentale de la Jibou a început la 1778. În 1781 Wesselényi a intrat în conflict cu vecinul sau din Gârbou, Johann Haller, pe care l-a atacat cu peste 500 de oameni înarmati. Fapta a fost condamnata de împarat, si Wesselényi a ajuns la închisoarea din Kufstein, iar lucrarile palatului au fost încetinite si chiar oprite pâna în 1796.
Lucrarile de amploare au reînceput la palatul Wessélenyi din Jibou abia în 1796, probabil datorita aparitiei arhitectului ceh Franz Wrabetz.
Interioarele au fost terminate în anul 1800. Interioarele au fost pictate de Franz Neuhauser si Johann Martin Stock, doi pictori renumiti în Transilvania la acea vreme. Interioarele erau decorate cu peisaje reprezentând castelul din Jibou, scene de vânatoare ale baronului Wessélenyi sau scene istorice. Dintre picturile ce se aflau la palatul din Jibou se pastreaza portretul contesei Wessélenyi, astazi la Muzeul de Arta din Cluj Napoca.
Dupa nationalizare, interiorul castelului s-a schimbat total. Elementele decorative, ancadramentele si tâmplaria au fost îndepartate. Mobila, sobele, tablourile si obiectele decorative au fost toate furate, iar picturile lui Neuhauser au fost vopsite. Camerele castelului au devenit sali de clasa, iar cladirea a devenit scoala generala, apoi liceu cu internat, casa pionierilor, muzeu si statiune experimentala a tinerilor naturalisti. Parcul englez a fost transformat într-o gradina botanica, manejul în sala de mese, iar curtea în pista de carting. Leii de piatra, aflati în gradina, au fost adusi aici la sfârsitul anilor 70, de la Castelul Josika din Surduc.