Campania electorala pentru prezidentiale incepe vineri, la ora 0.00

Campania electorala pentru prezidentiale incepe in noaptea de joi spre vineri, la ora 0.00, anunta, joi, Biroul Electoral Central (BEC), in vreme ce, potrivit calendarului electoral stabilit prin hotarare de guvern, depunerea candidaturilor este posibila pana vineri la ora 24.00.

Conform Legii 370 din 2004 pentru alegerea presedintelui Romaniei, campania electorala „incepe cu 30 de zile inainte de data alegerilor” si se incheie „in dimineata zilei de sambata de dinaintea datei alegerilor, la ora 7.00”.

Articolul 9 al aceleiasi legi, cel care reglementeaza depunerea candidaturilor, prevede ca propunerile de candidati se depun la BEC „cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor”.

Hotararea de guvern care stabileste calendarul alegerilor precizeaza insa ca depunerea candidaturilor se poate face „cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor”, adaugand insa termenul-limita de vineri, 23 octombrie 2009, ora 24.00.

Pentru a avea acces gratuit si egal la serviciile publice de radio si televiziune, asa cum prevede legea, candidatii sunt insa obligati ca pana la momentul inceperii campaniei electorale sa solicite sefilor televiziunii si radioului public acordarea timpilor de antena. „Solicitarile peste acest termen nu se iau in considerare”, stipuleaza legea.

„Orarul pentru campania electorala si repartizarea timpilor de antena pentru accesul egal si gratuit al candidatilor la serviciile publice de radio si televiziune se fac, dupa incheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de Birourile Permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului, impreuna cu reprezentantii serviciilor publice de radio si televiziune si cu participarea candidatilor”, mai prevede legea.

Si accesul candidatilor la posturile de radio si televiziune private este gratuit, acestea fiind obligate sa ofere timpi de antena „proportionali cu cei practicati de posturile publice”, sub amenintarea unor sanctiuni din partea Consiliului National al Audiovizualului.

Posturile de radio si televiziune, fie ele publice sau private, nu au voie sa difuzeze spoturi publicitare electorale in alte emisiuni decat cele dedicate alegerilor.

Pentru respectarea acestor prevederi, Consiliul National al Audiovizualului a fost obligat ca, in termen de zece zile de la stabilirea datei alegerilor, sa faca regulile de desfasurare a campaniei in audio-vizual.

Articolul 17 al legii prevede ca, in campania electorala, candidatii si partidele „au dreptul sa isi exprime opiniile in mod liber si fara nicio discriminare, prin mitinguri, adunari, marsuri, precum si prin intermediul mass-media”, insa toate mitingurile, marsurile si adunarile publice trebuie organizate in baza legii, fiind obligatorie obtinerea de autorizatii. „Mijloacele folosite in campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept”, se mai arata in legea organizarii alegerilor prezidentiale. Orice incalcare a prevederilor acestui articol aduce, conform legii, o amenda cuprinsa intre o mie si 2.500 de lei.

Aceeasi amenda este prevazuta si pentru incalcarea prevederii conform careia „in unitatile militare, in unitatile de invatamant, in timpul programului de invatamant, in sediile reprezentantelor diplomatice, precum si in penitenciare, actiunile de campanie electorala de orice tip sunt interzise”.
In cazul in care organizatorii de adunari publice nu iau masurile necesare pentru ca acestea sa se desfasoare „normal” sau daca la acestea se distribuie sau se consuma alcool, actul normativ prevede posibilitatea amendarii titularilor autorizatiei de miting cu o suma cuprinsa intre 4.500 si 10.000 de lei.
Actul normativ mai prevede ca, pe durata campaniei electorale, atunci cand sunt prezentate sondaje de opinie referitoare la scrutin, ele trebuie sa fie insotite de numele institutiei care a realizat sondajul, data sau intervalul de timp in care cercetarea s-a realizat, metodologia utilizata, dimensiunea esantionului si marja maxima de eroare si cine a solicitat si platit realizarea studiului. „Televotul sau anchetele facute pe strada in randul electoratului nu trebuie sa fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publica sau pentru un anumit grup social ori etnic”, se mai arata in textul de lege, care interzice difuzarea oricarui tip de sondaj electoral cu mai putin de 48 de ore inainte de ziua votarii. televoturi sau anchete facute pe strada.
Referitor la sondajele de opinie facute la iesirea de la urne, asa-numitele exit-poll-uri, ele pot fi realizate, conform legii, de institutele de sondare a opiniei publice sau de firmele si ONG-urile care se ocupa cu asta si care au primit in acest sens acreditarea BEC. Operatorii de teren ai acestora au acces, in baza acreditarii institutiei pentru care lucreaza, in zona de protectie a sectiei de votare, insa nu si in interiorul sectiilor.
Interdictia difuzarii oricarui tip de sondaje electorale este ridicata odata cu terminarea votarii. Incalcarea regulilor referitoare la sondaje si la difuzarea lor se pedepseste, conform legii, cu amenda intre 4.500 si 10.000 de lei.
Conform articolului 19.2 al legii, pe durata campaniei, edilii sunt obligati prin lege sa asigure candidatilor si partidelor care i-au propus „in mod nediscriminatoriu” spatii „corespunzatoare” pentru a se intalni cu alegatorii. Tot primarii trebuie ca, de sambata si pana la momentul la care candidaturile depuse raman definitive – cel mai tarziu marti, 27 octombrie, conform calendarului electoral – sa stabileasca locurile speciale pentru afisajul electoral, in care sa amplaseze panouri electorale in functie de numarul candidatilor. Dispozitia primarilor in acest sens trebuie data publicitatii prin afisare la sediul primariei.
Locurile stabilite pentru amplasarea panourilor de afisaj electoral trebuie sa fie „locuri publice frecventate de cetateni”, astfel incat „sa poata fi folosite fara stanjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activitati din localitatile respective”. „In prealabil, primarii sunt obligati sa asigure inlaturarea din spatiul public a oricaror materiale de propaganda electorala ramase de la campaniile electorale precedente”, prevede actul normativ citat.
Locurile speciale pentru afisaj electoral pot fi folosite numai de candidatii la presedintie si de partidele care i-au propus, afisele electorale fiind singurele care au dreptul sa apara pe respectivele panouri.
Candidatilor le este interzis sa foloseasca locurile de afisaj de o maniera care impiedice folosirea lor si de catre restul candidatilor. Astfel, pe un panou electoral nu poate aparea mai mult un afis al fiecarui candidat. Actul normativ stabileste si dimensiunile pe care trebuie sa le aiba materialele electorale care pot fi afisate pe panourile special amenajate. Astfel, posterul „nu poate depasi” dimensiunile de 500 pe 300 de milimetri. Cele prin care se anunta o reunine electorala au un regim special si, in masura in care sunt expuse pe respectivele panouri, ele nu pot depasi dimensiunile de 400 pe 250 de milimetri.
Afisarea materialelor electorale in alte locuri decat cele special desemnate si amenajate in acest sens de primari este permisa, insa prin lege este necesar „acordul scris al proprietarilor sau, dupa caz, al detinatorilor”. Legea electorala interzice afisele electorale care combina culorile „intr-o succesiune care reproduce drapelul Romaniei sau al altui stat. Afisele electorale nu pot fi lipite, conform legii, pe „peretii sau pilonii de sustinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare si informare rutiera, precum si pe sistemele electronice de reglementare a circulatiei (semafoare, n.r.)”.
Legea interzice si actiunile electorale care sa „afecteze” in vreun fel spatiile verzi, rezervatiile naturale sau zonele protejate ecologic. O alta interdictie se refera la folosirea minorilor cu varsta sub 16 ani pentru distribuirea sau lipirea de afise sau materiale de propaganda electorala.
Primarii localitatilor sunt obligati ca, impreuna cu institutiile de ordine publica, sa asigure „integritatea” panourilor, afiselor electorale si a altor materiale de campanie amplasate in locuri autorizate. Edilii au voie, totodata, sa aprobe instalarea „unor amenajari provizorii” din care candidatii sau sustinatorii acestora sa-si poata distribui materialele de campanie, insa doar in masura in care acestea nu necesita restrictionarea circulatiei masinilor sau pietonilor prin respectivele zone. Toate dispozitiile articolului 19,2 privind afisajul electoral trebuie respectate sub sanctiunea unei amenzi cuprinse intr o mie si 2.500 de lei.
Niciun fel de mesaj electoral nu mai poate fi difuzat pe ecrane digitale amplasate in locuri publice ori private sau din masini echipate cu megafoane dupa terminarea campaniei.
Orice problema legata de modul in care se desfasoara campania electorala este de competenta birourilor electorale judetene, a celor din sectoarele Capitalei si a celui pentru sectiile de votare din strainatate. Acestea solutioneaza, prin decizii, plangerile cu referire la campania electorala. Ramane la latitudinea acestora sa sesizeze alte institutii ale statului, in masura in care, in solutionarea unor astfel de plangeri, ajung la concluzia ca se impune luarea unor masuri administrative sau chiar aplicarea unor sanctiuni „contraventionale ori penale”.
Impotriva deciziilor acestora se pot face contestatii la BEC, in termen de cel mult 48 de ore de la afisarea hotararii atacate, contestarea acestorafacand ca executarea lor sa fie suspendata. „Contestatiile cu privire la impiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala in conditiile legii se solutioneaza de Curtea Constitutionala, cu votul majoritatii judecatorilor, in termen de cel mult 48 de ore de la inregistrarea lor”, se mai arata in legea electorala.
Candidatii au dreptul sa-si desemneze coordonatori de campanie in judete, sectoare si pentru strainatate, pe care ii notifica BEC si Autoritatii Electorale Permanente in cel mult 48 de ore de la data la care inscrierea candidaturii lor a ramas definitiva. Coordonatorii de campanie ai candidatilor au rolul de a-i reprezenta pe acestia in zonele pentru care au fost desemnati.
Legea prevede amenzi cuprinse intre 1.500 si 4.500 de lei pentru continuarea propagandei electorale dupa incheierea oficiala a acesteia, precum si sfatuirea alegatorilor, in ziua votarii, la sediul sectiilor de votare, in sensul ca acestia „sa voteze sau sa nu voteze un anumit candidat”. Aceeasi sanctiune este aplicabila si operatorilor de sondaje acreditati pentru realizarea de exit-poll-uri care nu respecta conditiile stabilite de BEC, dar si celor care aleg sa vanda alcool in zona de protectie a sectiilor de votare in ziua scrutinului.
Legea electorala stabileste si o serie de fapte considerate infractiuni si pedepsite, conform actului normativ, cu amenda sau chiar inchisoare. Astfel, „impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseste cu inchisoarea de la sase luni la trei ani”. O pedeapsa mai aspra este prevazuta in cazul unui „atac, prin orice mijloace, asupra localului sectiei de votare”, aceasta ridicandu-se la o valoare cuprinsa intre doi si sapte ani de inchisoare.
Pe de alta parte, „oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase in scopul determinarii alegatorului sa voteze ori sa nu voteze un anumit candidat” se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. Mentiunea legii este aceea ca se considera eligibile in sensul legii bunurile „cu valoare simbolica”, de obicei cele inscriptionate cu insemnele unei formatiuni politice.
Violarea secretului votului se pedepseste, in principiu, cu amenda, insa legea prevede ca in cazul in care fapta a fost comisa de un membru al biroului electoral al sectiei de votare pedeapsa acestuia sa poata fi chiar inchisoarea de la sase luni la trei ani. Falsificarea inscrisurilor de la birourile electorale se pedepseste si ea cu inchisoare de la unu la cinci ani, aceeasi pedeapsa fiind aplicabila si in cazul inscrierii in copia de pe lista electorala permanenta a unor persoane care nu figureaza in aceasta lista.
Primul tur al alegerilor pentru desemnarea presedintelui Romaniei va avea loc pe 22 noiembrie, cel de-al doilea tur fiind programat pentru 6 decembrie.
Pana acum s-au inscris in cursa electorala sapte candidati – Traian Basescu, Mircea Geoana, Crin Antonescu, CV Tudor, Kelemen Hunor, Gigi Becali si Constantin Ninel Potarca. Vineri, este anuntata inscrierea lui Sorin Oprescu.