Dragi cititori, astăzi creștinii de rit bizantin și latin celebrează Buna Vestire. Această sărbătoare ne amintește de momentul în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că-l va naște pe Iisus din Nazareth.

Buna Vestire este temelia tuturor sărbătorilor pentru că inaugurează clipa împlinirii făgăduințelor și pregătirilor venirii lui Hristos. Maria este chemată să-l zămislească pe Dumnezeu. Încuviințând, ea a devenit Născatoare de Dumnezeu.

Uimindu-se de cele petrecute cu Maria, Sfântul Augustin își imaginează că se adreseaza îngerului, întrebând: ”Spune-mi îngere, de ce s-a petrecut aceasta cu Maria?” Îngerul îi arată că răpunsul este cuprins chiar în cuvintele salutului: ”Bucură-te, ceea ce ești plină de har!” Marele învățat Origen observa că niciodată un asemenea titlu nu a fost dat unei ființe omenești și nu mai apare în nici un alt loc din Sfânta Scriptură.

Fecioară umilă, bucuroasă în sărăcia ei, inocentă în natura ei de femeie, Maria este așezată acolo unde omenirea începe să devină familia lui Dumnezeu. Faptul că pentru a reînnoi lumea, Creatorul îi cere ajutorul unei creaturi este revelația cea mai frumoasă a prețului pe care persoana umană îl are în ochii Lui.

Fecioara Maria a răspuns în numele întregii umanități, a adunat toate ”da”-urile rostite de drepții Vechiului Testament și oferă, dinainte, putere și vigoare tuturor ”da”-urilor pe care credincioșii le vor rosti în următoarele secole.

Dragilor, această Veste Bună este cea mai importantă veste din istorie, pentru că vestește că umanitatea se poate salva.

Fecioara Maria s-a pregatit 12 ani în Templu pentru a putea spune ”da” acestei chemări a tuturor chemărilor. Noi oamenii ne pregătim de multe ori prea puțin sau superficial pentru adevăratele chemări ale vieții noastre.

Aceasta este o zi a bucuriei și a speranței! Dar nu a oricărei bucurii, ci a unei bucurii mult mai profunde decât ne închipuim noi. Dacă ne întreabă cineva: ”Care este cea mai mare bucurie pentru tine?” Dacă această veste bună a mânturii noastre nu este pe primul loc în inima noastră, înseamnă că nu poate fi decât pe ultimul… înseamnă că toate celelalte bucurii străine și amăgitoare ne-au umbrit viața și conștiința.

De ce întâlnim această sărbătoare tocmai în Postul Mare- timpul patimilor și al suferinței. Nu este oare pentru că în toate aceste clipe ale Crucii este o veste bună, supremă, care dă sens tuturor suferințelor noastre? Dumnezeu vrea să trezească în noi setea adevăratei bucurii și setea după ajutorul Său.

Astăzi pământul copleșit de patimi se logodește din nou cu Cerul prin ”da”-ul Mariei. Să fim și noi părtași la acest ”da”! Să nu rămânem indiferenți și reci la auzul acestei vești!

O sărbătoare binecuvântată și toate cele bune!

(Antonio Maria Sicari, Portrete ale Sfintilor)

Post Views: 81