Apă şi canalizare
In satul Singeorgiu de Meseş aducţiune de apă a fost cam de 30 de ani. Apa venea la gospodăriile sătenilor prin cădere liberă. Numai că de la o vreme conductele se mai şi uzează. Aşa că o parte dintre ele a fost inlocuită cu bani din bugetul primăriei. In ceea ce priveşte aducţiunea de apă şi canalizare in localităţile Buciumi şi Sangeorgiu de Meseş, recent primarul Holhoş a depus un proiect la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Conductele de apă şi sistemul de canalizare se intind pe o distanţă de cinci kilometri. Căminul cultural din satul Sangeorgiu se afă in curs de reabilitare. Clădirea in stare de deteriorare din apropierea primăriei urmează a fi demolată, aici construindu-se un Centru de informare turistică, avand in vedere că pe teritoriul comunei se află un castru roman. Prin Ministerul Cuturii şi Cultelor s-a aprobat finanţarea asfaltării drumului pană la castru şi imprejmuirea vestigiilor istorice din zonă.
Pentru a nu plăti impozit multe terenuri nu au fost declarate
In ziua documentării noastre in Sangeorgiu de Meseş era programată o adunare cetăţenească. Primar, viceprimar, secretar, inginer agricol, poliţie aveau să se intalnească (in imobilul magazinului sătesc, pentru că este in reabilitare căminul cultural) cu sătenii spre a discuta despre situaţia celor 260 de hectare de păşune situate in „Măgura”. Păşunea respectivă a aparţinut candva locuitorilor satului şi a fost multă vreme neingrijită. Majoritatea proprietarilor nu a fost tentată să o declare in registrul agricol pentru a nu plăti impozit după un teren care nu-i aducea foloase. Primăria a fost nevoită să şi-o trecă in acte pentru a nu rămane teren fără proprietar pe raza comunei şi astfel a devenit păşune comunală. Conform unei hotărari a Consiliului Local Buciumi păşunile au fost concesionate Asociaţiilor Crescătorilor de Bovine din fiecare sat. Asociaţia din Sangeorgiu a curăţat păşunea năpădită de spini şi a declarat-o la APIA pentru a primi subvenţii prin măsurile de agro-mediu.
Căile rutiere – prioritatea primarului

Primarul de Buciumi, Ioan Holhoş se află doar la al doilea mandat. Nu este convins că va mai candida deoarece din lipsa fondurilor (nu face parte din partidul de la putere) nu poate realiza intrutotul ce şi-a propus. Prima sa lucrare de anvergură a fost reabilitarea cu emulsie bituminoasă a drumului care face legătura intre centrul de comună şi Singeorgiu de Meseş. Calea de acces era aproape impracticabilă. Asta prin 2005. Şi dacă tot suntem la capitolul drumuri, pe Măsura 322 a fost depus un proiect pentru asfaltarea a şase kilometri de drum comunal şi uliţe din toate aşezările comunei. Prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Agrijului” se reabilitează drumul care face legătura dintre cătunul Peţ- Răstolţ-Agrij- Păuşa – Poarta Sălajului. Printr-un proiect comun cu Horoatu Crasnei se pune in practică reabilitarea căii rutiere dintre localitatea antemenţionată şi Buciumi, prin Poiana Starciului. Totodată continuă tratamentul cu emulsie bituminoasă pe doi kilometri din centrul Singeorgiului pană la Pădurea lui Ficu.
Şi-au revendicat şi terenurile abandonate
Intr-adevăr, Asociaţia Crescătorilor de bovine din Sangeorgiu, cea care a desţelenit păşunea a primit bani frumoşi de la APIA prin măsurile de agro-mediu (280 de euro la hectar) care sunt extrem de pretenţioase. Vazand sătenii care nu deţineau animale că au intrat ataţia bani la asociaţie i-a prins pofta de a-şi revendica terenurile din păşune pană acum abandonate. Ba unii cetăţeni chiar au declarat la APIA terenurile care erau concesionate de primărie şi astfel s-au produs supradeclarări de suprafeţe şi chiar de blocuri fizice. A urmat cearta şi chiar ameninţări la adresa conducătorilor asociaţiei. Pană la urmă s-a ajuns la o conciliere. Cei care au titlul de proprietate şi terenul din păşune trecut in registrul agricol vor primi bani de la Asociaţia Crescătorilor de Bovine, reţinandu-se valoarea lucrărilor de iertuit şi semănat trifoi. Numai că aceştia sunt foarte puţini.Primarul Holhoş şi secretarul Longodor au reuşit să-i liniştească pe cetăţeni chiar şi cand aceştia s-au plans că oile a patru proprietari de turme de le pasc terenurile. Recomandarea a fost să-şi angajeze paznic, să reclame situaţia la poliţie şi să se adreseze primăriei pentru a trimite evaluator pentru pagube. Cu excepţia a doi-trei săteni adăpaţi la licorile domnului Bachus participanţii la adunarea cetăţenească nu au mărit numărul decibelilor din glasurile lor.
Venim de demult
La contactul Depresiunii Almaş-Agrij cu Munţii Meseşului pe o suprafaţă de 96 de kilometri patraţi se intinde comuna Buciumi cu cele şase aşezări ale sale: Buciumi-sat reşedinţă de comună, Bodia, Bogdana, Huta, Răstolţ şi Sangeorgiu de Meseş. Vechimea locuirii pe aceste meleaguri este redată de vechimea aşezărilor şi de arhaismul obiceiurilor şi a portului popular. Din punct de vedere al atestării documentare localităţile comunei sunt menţionate in secolele XIV-XVI. Pe aceste meleaguri s-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, ziarist şi poet de renume. la ultimul recensămant populaţia comunei număra 2839 de locuitori, din care mai bine de zece la sută sunt ţigani. Locuitorii comunei sunt cunoscuţi ca buni meşteşugari, specializaţi in prelucrarea lemnului, dulgheritul şi tamplăritul fiind bine reprezentate in zonă. Castrul roman şi clădirea căminu;ui cultural din Buciumi, biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli” din Răstolţ – monument istoric şi de arhitectură, serbarea campenească anuală, alţturi de tradiţiile obiceiurile, folclorul şi portul popular romanesc fac din această comună un important areal de convergenţă turistică.

Acum 100 de ani
„Astăzi are 450 de fumuri cu 1800 de suflete de religiune gr.cat., faţă de 400 suflete străine (unguri, armeni şi jidovi) cari s@au inmulţit in timpul din urmă de cand sunt targuri in această comună. Biserica frumoasă de peatră s6a edificat la 1868, iar turnul la 1897, cu o cheltuială de peste 40 mii coroane. Şcoala confesională este prevăzută cu două puteri didactice (invăţătoare şi invăţători) ambii cvalificaţi şi dotaţi cu salar de cate 1408 cor. Copii de şcoală sunt 160 (82 băieţi şi 78 fete) dintre cari 120 ştiu ceti şi scrie, iar şcoala de repetiţiune are 63 de elevi. Adulţi ştiutori de carte aflăm 800 (500 bărbaţi şi 300 femei) dintre cari abia 37 ştiu şi ungureşte. Hotarul are 5339 de jugăre dintre cari 4721 sunt in mana romanilor. preţul unui jugăr este de 200-300 cor. Vite cornute sunt in comună peste 1200 de bucăţi. Ocupaţiunea principală a locuitorilor este plugăritul, dar unii se ocupă şi cu măiestria, astfel aici avem fauri, rotari, măsari, cojocari, in total 18. Alegători sunt numai 20 dintre cari 18 ştiu ceti şi scrie romaneşte, iar 6 şi ungureşte. In această fruntaşe comună şi-a aşezat banca „Silvania” filiala care prosperează frumos.”

Post Views: 54