Premierul a reuşit „performanţa” ca intr-o jumătate de mandat să-şi asume răspunderea cat toţi ceilalţi premieri in 20 de ani de guvernare.
Codul Civil, Codul Penal, legea educaţiei naţionale, legea cadru privind salarizarea unică a personalului plătit din fonduri publice, legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, Codul Muncii şi, mai nou, proiectul de lege privind plafonarea salariilor profesorilor şi Codul de dialog social, sunt tot atatea legi care au fost sau urmează să fie trecute prin asumarea răspunderii Guvernului. Altfel spus, Guvernul Boc nu numai că desconsideră total Parlamentul pe care Constituţia il defineşte drept „unica autoritate legiuitoare a ţării”, dar suprimă posibilitatea democratică de consultare cu cei care in final sunt afectaţi de aceste măsuri. Potrivit analizelor Institutului pentru Politici Publice, in actualul mandat legislativ, peste 80 la sută dintre proiectele de lege care şi-au incheiat procesul legislativ şi au fost adoptate de către Parlament au avut drept iniţiator Guvernul Romaniei. „Atragem atenţia parlamentarilor – in special celor din arcul guvernamental care girează acest derapaj de la regulile fundamentale ale democraţiei – că la finalul mandatului vor trebui să işi justifice activitatea in Parlament nu doar prin votul politic de conformitate, ci prin propriile iniţiative care, in cazul unora, lipsesc cu desăvarşire”, se arată intr-un comunicat IPP.
Mirel Taloş:
„Emil Boc conduce ţara din stratosferă”
Angajarea răspunderii Guvernului Boc pe legea privind plafonarea salariilor profesorilor şi pentru Codul de dialog social este cea de a două- sprezecea asumare. Astfel, intr-o jumătate de mandat, Emil Boc şi-a asumat răspunderea cat toţi ceilalţi premieri in 20 de ani de guvernare. „In momentul in care după ce a adoptat Codul muncii, după ce a adoptat Legea salarizării unice, după ce a adoptat Legea pensiilor, după ce a adoptat Legea educaţiei, acum vine şi işi asumă răspunderea fără niciun fel de dialog pe un Cod al dialogului social, inseamnă că domnul Boc conduce Romania din stratosferă şi a pierdut orice contact cu realitatea”, ne-a declarat deputatul Mirel Taloş, care precizează că „imediat ce USL va veni la putere, aceste legi vor fi abrogate şi vor fi inlocuite cu legi care vor fi in mod natural, in mod democratic discutate pe baza dialogului social cu cei care sunt afectaţi de aceste legi”. „Deci, domnul Boc va putea să mai asume incă 50 de legi, o va face cat va fi la putere şi trebuie să ştie că toate aceste legi vor fi abrogate in momentul in care un alt guvern – un guvern al USL, şi o majoritate parlamentară a acestei alianţe politice va exista, vor fi abrogate”, a conchis liberalul.

Legea Dialogului Social, fără dialog
Executivul a anunţat că işi va asuma răspunderea şi pentru actul normativ „Legea Dialogului Social”. Guvernul ocoleşte dezbaterea parlamentară şi pe acest subiect, cu toate că legea reglementează dialogul intre guvernanţi, sindicate şi patronate, precum şi chestiuni legate de contractul colectiv de muncă. „Suntem nemulţumiţi. Nu a discutat nimeni cu noi şi nu ne-a cerut nimeni părerea cu toate că suntem implicaţi direct in această lege. Au venit cu o serie de modificări şi nu ţin cont de părerea noastră, mai mult vor să işi asume răspunderea ca să nu mai avem nici o şansă. Nu suntem de acord cu faptul că au decis ca sindicatele să aibă membri jumătate plus unu din numărul salariaţilor unei unităţi pentru a fi reprezentative. Vor să desfiinţeze contractul colectiv de muncă la nivel naţional, văd că sindicatele devin tot mai neinsemnate, cred că asta işi doresc”, a spus Emil Ardelean, liderul CNSLR „Fraţia” filiala Sălaj. In concluzie, Guvernul preferă să rezolve problema dialogului social fără dialog.