Bancile vor fi obligate sa reduca drastic dobanzile inalte acordate la conturile de economii cu scadenta de pana la o luna, dupa ce BNR a schimbat modul de calcul al ratei de lichiditate pe aceasta maturitate si forteaza institutiile de credit sa limiteze resursele atrase la vedere.
In prezent, rata de lichiditate se calculeaza ca raport intre lichiditatea efectiva, respectiv activele in functie de banda de scadenta, si lichiditatea necesara la valoarea nominala actuala ajustata cu soldul mediu al depozitelor pe fiecare banda de scadenta de pe ultimele sase luni inainte de raportare. Norma stabileste ca raportul trebuie sa fie supraunitar.
Potrivit normei BNR, publicata miercuri in Monitorul Oficial, rata lichiditatii pentru prima banda de scadenta se va stabili ca raport intre lichiditatea efectiva, adica activele cu scadenta mai mica de 30 de zile, si lichiditatea necesara la valoarea contabila, adica totalul pasivelor la vedere. Astfel, lichiditatea necesara nu se va mai ajusta cu media conturilor la vedere pe ultimele sase luni, ci se va utiliza valoarea nominala a acesteia. Practic, bancile trebuie sa aiba acoperite prin active cu lichiditate imediata toate resursele atrase la vedere, fara a se mai tine cont de stabilitatea acestor resurse in ultimele sase luni inainte de raportare.
Nerespectarea conditiilor nu va fi sanctionata inainte de 1 spetembrie, astfel ca bancile vor avea la dispozitie o luna si jumatate pentru a face ajustarile necesare. Bancile comerciale au utilizat conturile curente pentru a atrage resurse de la clientela pe maturitati mai lungi, oferind dobanzi conditionate, in principal de suma din sold, similare celor de la depozitele la termen. Primele astfel de produse au aparut ca raspuns la introducerea impozitului de 16% pe castigul din dobanzile la depozite, care nu se aplica si pentru dobanzile la conturile la vedere.
BNR cere ca rata lichiditatii sa fie peste 1, ceea ce inseamna ca aceeasi valoare a activelor se va imparti la o suma mai mare, neajustata, pentru prima banda de scadenta, iar indicatorul va scadea sub limita impusa de reglementari. Adica, bancile va trebui sa-si reduca resursele atrase la vedere, respectiv sa le transforme in depozite la termen, care vor iesi din prima banda de scadenta, pentru a indeplini cerintele bancii centrale privind rata lichiditatii pe aceasta maturitate. „Obligatiile bilantiere cu scadenta la vedere, cum sunt imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei, conturile de corespondent ale institutiilor de credit, depozitele la vedere ale institutiilor de credit, imprumuturi de pe o zi pe alta primite de la institutii de credit sau financiare, valori date in pensiune de pe o zi pe alta institutiilor de credit sau financiare, conturile curente
creditoare ale clientelei, depozitele la vedere, conturile institutiilor de credit, conturile organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare, conturile (creditoare ale) societatilor de bursa, conturi ale institutiilor financiare, conturile clientelei, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la valoarea contabila”, potrivit normei publicate de BNR.
Noua norma prevede ca si datoriile aferente obligatiilor bilantiere vor fi inscrise pe prima banda de scadenta tot la valoarea contabila. Pe de alta parte, depozitele la termen vor fi in continuare repartizate pe benzi de scadente in functie de durata ramasa de scurs, la o valoare a lichiditatii ajustata cu soldul mediu. „Soldul mediu va fi calculat pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor medii lunare aferente fiecarei categorii de obligatii bilantiere. Soldul mediu lunar se va calcula pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor aferente fiecarei categorii de obligatii bilantiere inregistrate la datele de 1,7, 15, 23 si, respectiv, in ultima zi a lunii”, se mentioneaza in norma BNR.
Depozitele la termen nu vor fi luate in considerare la determinarea lichiditatii necesare daca valoarea nominala a resurselor atrase este mai mica decat soldul mediu din ultimele sase luni.

Post Views: 83