Printre cele 16 din judeţ
Bănişorul se poate mandri că este printre cele 275 de comune din ţară şi printre cele 16 din judeţul Sălaj ale căror proiecte pe Măsura 322 – „Modernizarea satelor” au devenit eligibile. Proiectul integrat include mai multe obiective şi poartă antetul „Modernizări străzi in localităţile Ban, Bănişor, Pecei, pod peste Valea Banului, la Ban, pod peste Valea Banului la Periceiu, modernizarea Căminului cultural din Bănişor, aducţine de apă şi sistem de canalizare in toate satele comunei, after school, pentru copiii din comună. Contractul de finanţare a fost semnat in data de 2 iulie 2010. S-a săvarşit şi procedura de achiziţie publică pentru proiectul tehnic „Sperăm ca in luna august a acestui an să incepem procedura de achiziţie pentru execuţie” nădăjduieşte primarul Pop. Valoarea investiţiei este de 2,5 milioane de euro. Un calcul arată că această sumă s-ar traduce in veniturile proprii pe 80 de ani ale comunei Bănişor.
Drumuri practicabile in orice anotimp
Cum n-am mai vizitat de mai bine de un an comuna Bănişor am fost curios să aflu cat şi cum s-a schimbat faţa comunităţii intr-o perioadă, hai să-i zicem determinată. Am bătut cu picioarele mele şi am văzut cu ochii mei cum uliţele satelor, pe care nu puteai intra decat cu cizme de gumă au devenit căi de acces rezonabile. Spun asta pentru că deşi nu toate uliţele au fost asfaltate, dar toate au fost pietruie cu bani de la bugetul local, incat ele au devenit practicabile şi pe timp de iarnă. Pe cursul Văii Banului, s-au executat lucrări de consolidare a malurilor in intravilanul celor trei localităţi, precum şi construirea de praguri de fund. Fondurile au fost obţinute de la Banca Mondială prin intermediul Ministerului Mediului. Tot prin fonduri din aceleaşi surse a fost amenajat un parc de joacă pentru tinerele vlăstare ale comunităţii, urmand ca in această vară să fie amenajate parcuri de joacă pentru copii şi in localităţile Ban şi Bănişor. Baza sportivă din Ban , acolo unde evoluează echipa de fotbal „Gloria” a intrat in faza de modernizare totală. Lucrările se efectuează contra cronometru pentru că se apropie… campionatul.
Laptele la preţ de nimic
Cam 60 la sută din terenul agricol al comunei Bănişor este lucrat. Restul… In comună sunt trei asociaţii ale crescătorilor de bovine, in cele trei sate (Ban, Bănişor, Pecei).Există şi dispensar veterinar in centrul de comună, iar sănătarea animalelor este vegheată de medicul Alin Crişan. Numărul taurinelor trece de cinci sute. Ioan Torcoş are o fermă de vaci de lapte, dar are probleme şi cu desfacerea. Se pare că in comuna Bănişor este cel mai ieftin lapte din judeţ la piaţa liberă: 1,5 lei litrul de lapte de vacă şi 2,5 lei litrul, de lapte de bivol. Referitor la rezolvarea problemelor de fond funciar, primarul Gheorghe Pop afirmă că intreaga suprafaţă de pădure a fost restiuită foştilor proprietari. Primăria deţine 27 de hectare de pădure in hotarul satului Marin, urmand a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru incă 230 de hectare de pădure situate la Tusa, comuna Sig. Cat despre punerea in posesie a terenurilor agricole, aceasta a fost finalizată, cu mici excepţii, (de regulă neinţelegeri intre rude) care se află pe rol in instanţă.
Un pod care-şi merită banii
Nu trebuie să treci prin lume ca umbra pe apă, trebuie să se vadă ceva in urma ta, mărturiseşte prim-edilul comunei Bănişor, Gheorghe Pop. Aflat la cea de a treia legislatură (dovadă că cetăţenii au avut incredere in el), primarul trece in revistă cateva dintre ultimele realizări din punct de vedere edilitar, care au prins contur sau sunt in curs de finalizare in acest an. Am incepe cu podul construit peste Valea Banului, chiar in centrul de comună, care face legătura intre cele două părţi ale aşezării, precum şi accesul la drumul spre localitatea Marin Pană acum era doar o punte pietonală. Cu autoturismele se putea trece dintr-o parte in alta a satului doar pe vreme de secetă cand valea aproape seca. Prin Ordonanţa de Guvern nr.7 s-a depus un proiect pentru construirea unui pod cu două benzi de circulaţie. Proiectul a devenit eligibil şi la ora actuală investiţia este realizată in proporţie 80 la sută. Constructorul (Drum Construct) promite că la sfarşitul lunii mai va putea fi tăiată panglica de inaugurare a podului. Treisprezece miliarde de lei vechi s-au alocat pentru lucrare, dar sătenii susţin că merită.
Asistenţă medicală decentă
Dacă pană in urmă cu trei-patru ani in comuna Bănişor venea un medic o dată sau de două ori pe săptămană, in prezent starea sănătăţii cetăţenilor din zonă este vegheată permanent de medicul de familie Mariana Burcuş. Spun permanent pentru că doctoriţa locuieşte intr-un apartament chiar in cadrul dispensarului şi poate fi găsită zi şi noapte, atunci cand situaţia o cere. Clădirea dispensarului a fost reabilitată, recompartimentată, cu sală de tratamente, sală de aşteptare, cabinet pentru medic, grup social. A fost schimbat acoperişul, gresie şi faianţă in fiecare incăpere, centrală termică, apă la robinet, adică toate condiţiile necesare unei asistenţe medicale decente. Numărul pacienţilor inscrişi la medicul de familie din Bănişor depăşeşte 1700. Dacă mariana Burcuş este mulţumită de condiţiile asigurate pe plan local, ingrijorarea şi nemul-ţumirea ei vine de la noile normative impuse medicilor de familie de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii. Mărturiseşte că uneori o bate gandul de a renunţa la profesia de medic, care a inceput să devină din ce in ce mai umilitoare in actualele condiţii.
Acum 100 de ani
„Bănişorul are 182 de fumuri, cu 946 de suflete de religiune gr.cat. Biserica este edificată din peatră in 1896, cu un capital de peste 20 mii cor, bani plătiţi din partea credinciosului popor. se află granar bisericesc. Despre biserica veche dăramată in 1897, poporul povesteşte că a fost una dintre cele mai vechi biserici din Sălaj şi că pe timpul cand s-a edificat erau numai 7 familii in comună. Naia Bisericei era de trei orgiilăţime şi lungime, iar altarul aşa de mic, incat preotul numai gu greu il putea inconjura. In această bisericuţă s-a adăpostit mai intreg poporul din comună in timpul năvălitiitătarilor sub Bela IV. Şcoala este confesională şi are invăţător calificat. Plata invăţătorului este de 800 cor plătită de popor. Statul nu dă nici un ajutor. Dintre copii inscrişi la şcoală (42 băieţi şi 45 fete) ştiu ceti şi scri 74 (38 băieţi şi 36 fete). Şcoala de repetiţiune a fost cercetată de 41 elevi. Dintre adulţi ştiu ceti şi scrie romaneşte 290 (200 bărbaţi şi 90 femei), iar romaneşte şi ungureşte numai 52. Hotarul comunei este de 3359 jugăre, dintre cari 3211 sunt in mana romanilor. Preţul unui jugăr de pămant este de 400 cor. Vite cornute sunt peste 350 bucăţi. Intreg poporul, afară de un maşinist, se ocupă cu lucrarea pămantului şi prăsirea vitelor. Alegători avem in aceasă comună 84, din cari 52 ştiu ceti şi scrie romaneşte, iar 14 romaneşte şi ungureşte”