Avand o suprafaţă de 94,70 km2, teritoriul administrativ al comunei Bălan se intinde in Depresiunea Almaş-Agriş, pe valea largă a Almaşului, şi in Dealurile Şimişna-Garbou. Cu excepţia localităţii Gălpaia, celelalte localităţi componente ale comunei sunt situate de-a lungul raului Almaş. Comuna Bălan are in componenţă următoarele localităţi: Bălan – sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 40 km faţă de municipiul Zalău, Chechiş, Chendrea, Gălpaia şi Galgău AlrnaşuIui.
Populaţia comunei număra la ultimul recensămant 4136 locuitori, din care 97,25 la sută romani, 0,19 la sută maghiari şi 0,48 la sută rromi.
Agricultura este principala ramură economică ce caracterizează comuna. Bălanul este cunoscut ca un important bazin pomicol şi viticol al judeţului, cu o suprafaţă cultivată de peste 350 ha.
Pe teritoriul comunei există cateva obiective turistice de mare valoare; astfel comuna Bălan poate fi considerată pe bună dreptate, un areal de convergenţă turistică.
Grădina Zmeilor din Galgău Almaşului, rezervaţie naturală de importanţă naţională, este principalul obiectiv turistic al comunei. Formată printr-o serie de prăbuşiri in pachete de conglomerate şi gresii miocene, rezervaţia cuprinde un ansamblu geomorfologic cu elemente bizare, coloane verticale, ciuperci, pietre oscilante etc, modelate de-a lungul timpului de factorii exogeni şi botezate după expresivitatea formelor pe care le imbracă in Eva, Fata Cătănii, Zmeul şi Zmeoaica, Moşul, Degeţelul etc.
Bisericile de lemn, cu valoare de patrimoniu, sunt alte obiective turistice importante ce nu trebuie să lipsească din itinerariile turiştilor care vizitează această comună. Bălanul este străjuit de trei biserici de lemn („Adormirea Maicii DomnuluiI – 1762, „Sfinţii Arhangheli” – 1695 şi „Adormirea Maicii DomnuluiI din deal – sec. al XIX-lea), monumente de arhitectură şi artă tradiţională, care se alătură şi fac cinste fondului construit al intregii comune.
Mănăstirea Bălan poate reprezenta cheia dezvoltarii şi intensificării turismului ecumenic, formă de turism aflată in fază incipientă pe aceste meleaguri.

Drumuri comunale de opt miliarde de lei
In ziua documentării noastre primarul Isaia Maghiar se afla cu treburi la Zalău. Treburi in cazul de faţă inseamnă trei proiecte derulate prin fonduri guvernamentale care vin să dea un plus de confort şi bunăstare celor 4.200 de locuitori ai comunei. Prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului din 22 XI 2010 primăria comunei Bălan a intocmit trei proiecte. Primul are ca obiectiv „Reabilitare şi modernizare drumuri comunale”. Chiar dacă in vara trecută marea majoritate a drumurilor comunale au fost pietruite, nu strică un covor de asfalt bituminos, şi-a zis prim edilul. Aşa că a intocmit un proiect pentru 10 kilometri de uliţe, care in mai multe sate ale comunei vor fi asfaltate. Şi fiindcă tot veni vorba despre drumuri nu putem trece cu vederea faptul că drumul judeţean 109 R, Romita-Galpaia – Chendrea este o adevărată „bijuterie”, depăşind calitativ multe drumuri naţionale. Proiectul despre care aminteam mai sus se ridică la valoarea de 7,9 miliarde de lei.
Intoarcerea la obarşie
Dacă ar fi să ne luăm după datele de la starea civilă a primăriei Bălan observăm că in anul 2010, naşterile au fost la jumătate faţă de 2010. Au decedat 48 de persoane şi au venit pe lume 22 de persoane. E un semnal de alarmă dacă n-am ţine cont că familii tinere, care au luat drumul străinătăţii se intorc la obarşie şi pun pe tapet planuri de afaceri. Ioan Damşa, de pildă s-a intors din Italia cu soţia şi copilul. A achiziţionat tractor performant, plug, combină, cultivatoare etc. In hotarul comunei Letca, pe malul stang al Someşului a arendat 80 de hectare de teren arabil. A cultivat porumb, anul a fost bun iar, producţia imbucurătoare. Tot in Chendrea, Grigore Victor Gog un tanăr de numai 23 de ani, după ce s-a intors din Spania a pus bazele unui atelier de reparaţii auto şi a unei spălătorii. Şi primarul Isaia Maghiar nădăjduieşte că incet-incet tinerii plecaţi se vor intoarce la locurile de baştină şi vor pune umărul la prosperitatea comunei că doar a lor este ziua de maine.
Apă şi canalizare
In centrul de comună există parţial aducţiune de apă. Viceprimarul Gavril Tripon afirmă că celelalte două proiecte derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii au ca obiective „Alimentarea cu apă a satelor Bălan, Chechiş, Chendrea, Gălpaia” şi „Sistem de canalizare şi staţie de epurare”. Aceste două obiective merg mană in mană. Edilii nu vor ca să introducă apa in sate şi apoi să spargă asfaltul pentru canalizare, cum adesea se intamplă la noi la romani. Valoarea proiectului de aducţiune a apei depăşeşte cu puţin 6,5 miliarde de lei, iar valoarea proiectului privind sistemul de canalizare şi staţia de epurare se apropie de 12 miliarde de lei. Se vede că acolo unde există interes pentru destinul obştii nici chiar criza nu poate să-şi facă de cap.
Acum 100 de ani
„Astăzi are 255 de fumuri (cu 45 mai multe ca inainte de aceasta cu 30 de ani) cu 1.370 de suflete, dintre care 1.268 de religiunea gr.-ori 102 de religiunea gr.-cat.
Şcoala profesională are invăţător cvalificat cu salar de 800 cor. (faţă cu o zi de lucru şi 15 jugăre pămant arător ce-i era plata in timpurile vechi). Elevi inscrişi la şcoală au fost 159 dintre cari 149 (75 băieţi şi 70 fetiţe) ştiu ceti şi scrie. In şcoala de repetiţiune au fost 66 de copii.
Dintre adulţi ştiu ceti şi scrie romaneşte 425 (250 bărbaţi şi 175 femei), iar romaneşte şi ungureşte 370. Este de mirat deci că, cu un element intelectuat atat de frumos, cum de nu aflăm in Bălan nici o instituţiune economică comercială, ba nici chiar granar bisericesc!?
Din cele 4340 jugăre de pămant ale hotarului, 3180 sunt in mana romanilor.
Preţul unui jugăr de pămant este 200 – 300 coroane. Vire de folosinţă sunt peste 574 bucăţi.”

Post Views: 40