Fiecare comuna salajeana are amenajat un spatiu in care functioneaza o biblioteca pentru sateni. Un bibliotecar, de obicei platit cu jumatate de norma, un fond de carte – nu foarte mare si mai degraba cu lecturi obligatorii din programa scolara – sunt ingredientele unei institutii care ar trebui sa faciliteze accesul la cultura pentru locuitorii Salajului. Iar interesul pentru lectura a scazut, in ultimii ani, proportional cu lipsa de atractivitate a ofertei pe care o au bibliotecile satesti. Din fericire, incepand cu anul 2008, Salajul a intrat in vizorul fundatiei Bill si Melinda Gates, care a inceput finantarea bibliotecilor prin programul Biblionet – respectiv dotarea acestora cu aparatura care le permite conectarea la internet.
Locul in care parintii vorbesc on-line cu copiii plecati la munca in strainatate
Noile dotari tehnice si conexiunea la internet atrage nu doar copiii si studentii, ci si pe parintii acestora sau pe cei care au rude plecate in strainatate. „Vin parintii sa vorbeasca pe internet cu copiii plecati la munca dincolo pentru ca le este mai usor sa comunice astfel”, spune bibliotecara Maria Pasca din Treznea. La bibliotecile din satele Salajului mai merg si femeile casnice care cauta pe internet fie retete noi pentru gatit, fie modele de tricotaje.
Cartea nu se prea cauta
Cititul nu este punctul forte al satenilor din Salaj. In ultimii ani la bibliotecile publice mergeau mai mult elevii, manati de profesorii care le cereau lectura obligatorie pentru scoala. „Vorbeam cu profesoara de limba romana despre ce au de citit pentru scoala si le duceam eu elevilor cartile, ca sa le citeasca”, marturiseste bibliotecara din Cristolt, care isi inoieste fondul de carte in functie de ce se cere la scoala. La Treznea, fondul de carte este de aproximativ 5.000 de volume, iar vizitatorii bibliotecii sunt elevi, in general. Mai vin si studenti care au nevoie de informatie pentru a-si face lucrarile. Mai bine sta biblioteca din Sarmasag, acolo unde fondul de carte trece de 11.000 de volume, in romana si in maghiara. Sarmasagul are noroc ca este o comuna mare, cu trei unitati scolare, asa ca fluxul de vizitatori e mai mare. In general copiii si tinerii cauta literatura obligatorie din programa scolara, insa mai vin la biblioteca si minerii pensionari din Sarmasag-Mina care cer beletristica. „Iarna, mai vin si somerii, ca atunci este mai mult timp pentru citit”, spune bibliotecara Demien Elisabeta din Sarmasag.
Satele Salajului, legate la informatia globala
Incepand cu anul 2008, o parte dintre bibliotecile publice din comunele Salajului au fost sprijinite pentru modernizare prin programul Biblionet, astfel ca au fost conectate la internet si au primit echipamente electronice – calculatoare, imprimante, scannere. In cursul acestui an nu mai putin de 13 biblioteci comunale sunt cuprinse in proiectul care se va finaliza in luna aprilie. Pentru a beneficia de dotarea cu aparatura tehnica, admi-nistratiile locale au facut eforturi pentru a renova sediile in care bibliotecile functioneaza. Pana acum, au fost inaugurate o serie de biblioteci care au beneficiat de reparatii (bibliotecile de la Cristolt sau Hida) ori s-au mutat in sedii noi, moderne – la Simisna, Garbou sau Fildu de Jos. Alte biblioteci urmeaza sa fie inaugurate in perioada urmatoare, cum ar fi cea de la Cuzaplac. Investitiile autoritatilor locale difera, in functie de locatie. Daca la Hida s-au investit aproximativ 40.000 de lei pentru reabilitarea cladirii de patrimoniu in care este amplasata biblioteca, la Cristolt renovarea s-a facut cu cheltuieli minime – maximum 3.000 de lei. Primarul Ioan Cheseli spune ca la Cristolt s-a lucrat in mai multi ani pentru reabilitarea cladirii, pe rand punandu-se parchet sau inlocuindu-se geamurile cu termopan. Astfel ca, recent, pentru functionarea centrului informatic prin Biblionet a fost nevoie de zugraveli si reparatii care n-au costat mai mult de 3.000 de lei. „Am lucrat cu angajatii nostri. Iar mobilierul era deja achizitionat, nu a trebuit sa investim mult”, precizeaza Cheseli.
Copiii vin buluc sa se joace pe calculator
Bibliotecile comunale au prins viata odata cu dotarea acestora cu calculatoare si posibilitatea navigarii pe internet a marit afluxul de vizitatori. Recent inaugurat centrul cu internet pentru public de la Cristolt, biblioteca de acolo este invadata de copii. „Copiii au asteptat cu nerabdare sa deschidem centrul, inca de cand le-am spus ca vom avea calculatoare si internet. Suntem intr-o zona mai izolata, nu au foarte multe familii calculatoare acasa, asa ca interesul copiilor este foarte mare”, spune bibliotecara Livia Cheseli. Pentru ca exista cerere foarte mare, bibliotecara a fost nevoita sa-si organizeze micii vizitatori. Asa ca, o parte dintre copii vin de la scoala direct la biblioteca si stau cate 15 minute sa se joace pe calculator, in vreme ce alti copii merg direct acasa sa mamance si vin dupa aceea la biblioteca. „Imi sunt dragi ca-i vad interesati sa se joace, sa intre pe internet, sunt agitati si se cearta care sa ajunga la calculator. Deocamdata ii las sa isi satisfaca aceasta curiozitate legata de jocuri, dar mai incolo o sa-i pun sa invete cum sa-si caute informatii pentru teme si sa foloseasca aparatura – sa printeze si sa scanneze”, spune Livia Cheseli. Iar aglomeratia de la biblioteca incepe inca de la 8,00 dimineata, cand incepe programul de lucru al bibliotecarei. „Avem o clasa care incepe orele de la 9,00, insa toti copiii din clasa sunt prezenti la biblioteca inca de la 8,00, ca au timp sa stea pe calculator”, precizeaza bibliotecara din Cristolt. Asa ca cel putin 30 de vizitatori pe zi sunt acum la biblioteca publica din comuna. La Treznea, in aceleasi conditii tehnice, biblioteca este frecventata de aproximativ 12 elevi. Si la Sarmasag, unde functioneaza centrul inca din 2009, s-a marit fluxul de vizitatori de doua ori.

Post Views: 63