Bacalaureatul perlelor
Mâine are loc ultima probă scrisă de la examenul de Bacalaureat, și anume proba la alegerea a profilului și specializării. Rezultatele vor fi afișate pe 7 iulie până la ora 12.00, urmând ca elevii să poată depune constestații în intervalul orar 12.00 – 16.00. În perioada 8 – 10 iulie se vor soluționa eventualele contestanții, urmând ca rezultatele finale să fie afișate pe 11 iulie. Și anul acesta, o parte din absolvenții clasei a XII-a le-au oferit profesorilor un prilej de a râde în timp ce corectau lucrările de la proba scrisă la limba română de la Bac. Prea multe lucrăril au fost pline de perle, mai ales la subiectul al III-lea, unde elevii au trebuit să prezinte tema și viziunea despre lume într-un text poetic.
Eminescu, cel mai mare romancier
Elevii de la profilul real-tehnologic s-au întrecut în perle când a venit vorba să prezinte tema și viziunea despre lume într-o poezie de-a lui Eminescu. “Eminescu e cel mai mare romancier (autor de romane – n.r.) din literatura română, având poezii precum Luceafărul”, apare într-o lucrare al unui elev. Alți elevi s-au străduit să deslușească misterele din poezia “Luceafărul”, însă mulți dintre acești au reținut doar că e vorba de o poveste de iubire dintre un băiat și o fată. “Cătălina a avut tupeul să-l refuze pe Luceafăr”, explică un elev în lucrarea sa, în timp ce altul precizează că “Luceafărul, dornic de răzbunare, îi prinde pe cei doi îndrăgostiți și îi învăluie în ura pe care acesta a cuprins-o fiind trădat de Cătălina”.
Cu toate că majoritatea elevilor au înțeles că au de ales o poezie de-a lui Eminescu, un elev a decis să comenteze ceea ce a considerat că știe mai bine, și anume romanul “Ion”, scris, în concepția sa, de Tudor Arghezi. Un alt elev a considerat că una din imaginile vizuale de la începutul poeziei “Luceafărul” este “Luceafăr blând vede-te-aș mort”.
“Rolul cratimei este de a evita iadul”
Elevii nu s-au lăsat mai prejos nici când au avut de explicat folosirea cratimei în secvența “câte-o”. Un elev a explicat rolul cratimei ca o pauză între “câte” și “numărul hârtiilor”. Una dintre cele mai orginale explicații a dat-o un elev care a precizat că “rolul cratimei este de a evita iadul”. “Rolul cratimei e să arate mai frumos pe hârtie expresia”, apare în altă lucrare.
Și la menționarea rolului verbelor la imperfect elevii au dat dovată de originalitate. “Rolul verbelor la imperfect e să înțelegem că autorul era la început și nu scria chiar grozav. Mai târziu în opera artistică criticii au observat că totul a devenit perfect, mai ales verbele”, explică un elev “evoluția” verbelor. Un altul consideră că “verbele la imperfect sunt împrumutate de poeți de la olteni că ei spun cu învățai, fusei mâncai. Și au impresia că sunt mai șmecheri dacă le scriu în textele lor”.
Cu sinceritate despre shaorma
Nici la scrierea textului argumentativ nu au lipsit perlele. Referitor la importanța activităților de îndrumare a lecturii elevilor, un candidat a scris că “dacă aș putea să îmi scriu punctul de vedere și să fiu sincer cu aceste activități de îndrumare a lecturii elevilor aș spune că ele nu au niciun rost pentru că oricum nu mai citește nimeni cărți. Toți preferăm să ne jucăm jocul ăla cu păsările pe telefon (nu pot să-i dau numele că se consideră reclamă)”. Un alt elev, care a avut de argumentat rolul campaniilor de promovare a unui stil de viață sănătos a considerat că “promovarea stilului de viață sănătos este așa ca să mai facă unii niște bani, dar eu cred că ești sănătos când mănânci ce îți place. Mai repede mă îmbălnăvesc când mănânc ceva ce nu-mi place decât o shaorma”.
