Urșii care trăiesc în România vor fi numărați prin metoda științifică bazată pe probe ADN, în cadrul unui proiect în valoare de 53.5 milioane lei, finanțat din fonduri europene. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Barna Tánczos, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

Obiectivul principal al proiectului este estimarea genetică a populației de urși bruni din Carpații României, dar vor fi puse în practică și alte măsuri prin care va putea fi implementat Planul Național de Acțiune pentru conservarea speciei de urs brun.


„Amprenta genetică este cea mai exactă metodă din lume de estimare a populației de urși. Acest proiect este și o premieră științifică: această metodă nu a fost aplicată niciodată pe o populație atât de mare de urși, așa cum este cea a României. Totodată, este primul proiect finanțat din fonduri europene pentru managementul populației
de urși. Vom demara colectarea în masă a probelor genetice din Carpații României la începutul anului viitor. Fiecare probă va avea coduri de bare și va fi introdusă într-o aplicație informatică, devenind bază științifică și de analiză. Datele vor fi interpretate pentru a afla câți urși trăiesc în România, dar și care sunt zonele în care sunt cei mai mulți urși din țară. Vom avea alături de noi, în acest proiect și parteneri internaționali din Norvegia, Marea Britanie, Suedia, Slovenia și Slovacia, a căror expertiză ne va fi extrem de utilă în acest demers”, a explicat ministrul Barna
Tánczos.


Prelevarea probelor genetice va fi realizată cu ajutorul a peste 400 de specialiști din cadrul Romsilva și gestionari ai fondurilor cinegetice, dar vor fi utilizați și câini specializați în depistarea excrementelor de urs.

„Proiectul pe care îl lansăm astăzi are o importanță deosebită pentru o temă care ne preocupă pe toți în aceste zile: populația de urși și interacțiunea cu oamenii. Încercăm să rezolvăm prin fonduri europene o problemă care trenează de mai mulți ani. Proiectul este o abordare modernă a managementului speciei urs brun și o încercare de a limita incidentele nefericite și a promova decizii adaptate rezultatelor proiectului”, a declarat, marți, Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Pe lângă monitorizarea și estimarea genetică a populaţiei de urs brun, proiectul prevede atât înfiinţarea unui complex pentru îngrijirea, reabilitarea şi protecţia acestei specii, în pădurea Kronstadt, în județul Brașov, cu un buget de aproximativ 2 milioane de euro, pentru o populație de urși de aproximativ 100 de exemplare, cu o suprafață de 60 de hectare, cât și achiziţia şi instalarea unor sisteme de protecţie a animalelor domestice, a culturilor și a bunurilor
populației, a stânelor.

“Vorbim aici de 1.140 de garduri electrice de diverse tipuri, de diverse tehnologii și montarea camerelor de supraveghere pentru a urmări eficiența fiecărui tip de gard electric. Săptămânile următoare va fi lansată și procedura de licitație internațională pentru a achiziționa aceste garduri electrice și a le pune la dispoziția fermierilor”, a adăugat ministrul Barna Tánczos.
De asemenea, va fi realizată și o campanie națională de educare și informare a populației, care va crește gradul de conştientizare a oamenilor cu privire la ecologia şi managementul acestei specii, pentru a preveni confictele om-urs.
Proiectul trebuie să se finalizeze până la sfârșitul anului 2023, când se va putea realiza o estimare cât mai aproape de realitate a numărului de urși bruni din țara noastră.

Urșii și-au făcut apariția în 26 de localități sălăjene

Prezenţa ursului a fost semnalată, în ultima perioadă, în mai multe zone ale judeţului, chiar dacă habitatul natural al acestui animal nu include pădurile de pe raza Sălajului. În acest context, Prefectura a prezentat o hartă cu localităţile unde au fost văzute exemplare de urs în acest an.

Astfel, prezenţa ursului a fost semnalată în Bogdana, Huta, Poic, Sângeorgiu de Meseş, Buciumi, Zalău, Bălan, Gâlgău Almaşului, Gârbou, Călacea, Hida, Racâş, Stupini, Strâmba, Ileanda (Valea Pietricelei, Valea Cormenișului), Cheud, Vădurele, Lozna, Rus, Şimişna, Valea Hrăii, Teștioara, Băbeni (Valea Clițului), Adalin, Husia, Cizer (Măgura Priei).

Specialiştii spun că, în general, prezenta ursului în Sălaj este legată de anumite perioade de tranzit, făra ca acesta să se stabilească în zonă, care este în afara arealului speciei, acest animal fiind capabil să parcurgă, la nevoie, zeci de kilometri pe zi.

Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Sălaj a anunțat că va solicita gestionarilor fondurilor de vânătoare din județ să numere încă o dată efectivele de urși. În evaluarea realizată în primăvară de gestionarii fondurilor de vânătoare din judeţ, nu s-a semnalat prezenţa vreunui exemplar din această specie, la momentul respectiv.


Post Views: 98