Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Sălaj a organizat o conferinţă de presă in care a prezentat date statistice privind consecinţele rezistenţei la antimicrobiene din cauza utilizării de medicamente fără recomandarea medicului specialist, utilizarea unor doze necores-punzătoare sau tratamente incomplete, utilizarea incorectă a antibioticelor in zootehnie etc.. Consecinţa este rezistenţa organismului la antibiotice ce duce la imposibilitatea tratării infecţiilor şi creşterea costului tratamentelor, creşterea răspandirii bacteriilor şi chiar la decesul persoanei care nu reacţionează la tratamentul specific infecţiei, transmite Ligia Marincaş, director executiv al DSP Sălaj. Aşa se face că boli precum gonoreea, diareea, malaria, SIDA sunt tot mai greu de tratat deoarece antibioticele cu care se tratează acestea sunt uşor de achiziţionat şi frecvent consumate.
Romanii consumă antibiotice „după ureche”
Romania se află in topul ţărilor in care cetăţenii obţin antibiotice fără să treacă pe la medic. Potrivit eurobarometrului, nouă din 10 persoane declară că au cumpărat antibiotic pe bază de reţetă, trei la sută fără prescrierea medicului şi unu la sută au consumat antibiotice rămase de la un tratament anterior. Mai grav este că 14 la sută din cetăţeni iau antibiotic pentru tratarea gripei, iar 53 la sută cred că dacă iau antibiotic scapă de răceli, antibioticele fiind interzise in tratarea virozelor respiratorii. „Antibioticele nu sunt intotdeauna necesare. Abuzul contribuie la rezistenţa la antimicrobiene şi creşte vulnerabilitatea organismului la diferite boli”, atrage atenţia directorul DSP Sălaj.
Infecţii nosocomiale neraportate in spitalele din Sălaj
Zeci de persoane internate in spital contactează anual infecţii din spital, pe langă bolile pentru care sunt trataţi. Statistica DSP Sălaj arată că in anul 2010 s-au inregistrat 83 de infecţii nosocomiale, dintre care 60 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, patru la Spitalul Orăşenesc din Jibou, cate una la Spitalul Orăşenesc Şimleu Silvaniei, Spitalul de Boli Cronice Crasna şi Centrul de Cercetare şi Asistenţă Medicală Şimleu Silvaniei. Pe secţii, cele mai multe infecţii se inregistrează la dializă, pediatrie, chirurgie, ginecologie, obstetrică. „Spitalul judeţean are mai multe infecţii nosocomiale pentru că aici există un nucleu de personal instruit care ştie unde să caute, cum să le identifice şi să le trateze. Celelalte spitale au doar personal cu atribuţii in domeniu pe langă activitatea lor principală. Insă e mult mai rău să recunoască o infecţie nosocomială şi să nu o raporteze. A identifica infecţia presupune a o trata şi a lua măsuri pentru limitarea ei. Este aproape imposibil ca un spital să nu se confrunte cu infecţii nosocomiale”, a declarat Ligia Marincaş. Directorul DSP Sălaj a admis că numărul infecţiilor intraspitaliceşti e mult mai mare decat cel raportat şi că in controalele efectuate de DSP se verifică şi dacă tratamentul acordat este strict pentru boala cu care s-a internat pacientul sau a primit şi un tratament suplimentar – posibil pentru o infecţie contactată in spital şi neraportată.