Basescu si-a adus aminte ca PDL nu mai e la guernare si critica USL-ul pentru autostrada lasata in paragina. Context in care si-a adus aminte si de „cel mai spectaculos obiectiv din tot proiectul Autostrazii Transilvania”, cum ii spune presedintele, Adica viaductul de 1.700 de metri peste lacul de acumulare de la Suplacu de Barcau, la limita granitei dintre judetele Salaj si Bihor. „Lucrarea este impresionanta, dar nu este finalizata si nici conectata la reteaua de drum, ceea ce inseamna alte zeci de milioane de euro pentru ca acest tronson sa fie dat in functiune”, a spus seful statului.
Noi nu prea mai credem in darea in folosinta a tronsonului salajean al autostrazii. Dar ne-am interesat ce ar insemna asta. Conform consilieru-lui pe management institutional in cadrul Prefecturii Salaj, Sandor Ioan, Autostrada Transilvania tranziteaza judetul Salaj pe o portiune de 84 de kilometri. Consilierul subliniaza ca Bechtel a inceput lucrarile numai si numai in comuna Marca. Aici au fost depozitate materiale de constructie si au fost realizati cativa piloni de sustinere. Potrivit proiectului, Autostrada Transilvania se intindea pe o lungime de 415 kilo-metri, avea patru benzi de circulatie si cuprindea orasele Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Cluj, Zalau si Oradea, spune Sandor Ioan.
Viaductul de la Suplacu de Barcau a fost proiectat sa fie al doilea ca lungime din Europa, dupa viaductul Millau din Franta si, totodata, cea mai mare constructie din sud-estul Europei. Structura se bazeaza pe piloni cu o lungime de 1,8 kilometri si 45 de deschideri de 40 de metri. Pentru construirea viaductului s-a apreciat ca ar fi necesare 88.000 de metri cubi de beton, 6,5 tone de armatura, 1,3 tone de cablu tensionat, 360 de grinzi de tip U, fiecare cu o greutate de 160 de tone, potrivit Wikipedia. Conform aceleasi surse, pana in prezent s-au instalat pilonii, activitatile de fundatii s-au realizat in proportie de 90 la suta, iar 75 la suta din elevatii si 55 la suta din capatele de piloni sunt gata. Ulterior, ar trebui instalate grinzile de tip U. Dupa instalarea acestora, se aseaza dalele pentru platforma. Cand platfoma va fi finalizata, viaductul poate fi astfaltat si, apoi, drumul poate fi dat in folosinta. Nu intamplator, sursa vorbeste la timpul „viitor” despre un proiect ce trebuia finalizat in 2013.
Ne-am ales cu vestigii si exproprieri
In Marca si in zona viaductului de la Suplacu de Barcau constructia Autostrazii a fost perturbata de descoperirile arheologice si de procedurile de expropriere a locuitorilor care au avut terenuri pe portiunea de drum vizata de proiectul autostrazii. Potrivit lui Sandor lucrarile la constructia tronsonului de drum ce tranziteaza Salajul se afla in stadiul de expropriere a programului Marca-Ip. De descarcarea de sarcina arheologica din aceste locuri se ocupa reprezentantii de la Muzeu, care au efectuat sapaturi si au depistat urme vechi de locuire. Actiunile celor de la Muzeu decurg bine. Platile au fost efectuate, iar lucrarile sunt in grafic, spune Sandor Ioan. Exproprierea proprietarilor de terenuri afectate de constructia Autostrazii Transilvania evolueaza, de asemenea, bine. Au fost luate in calcul orice documente care atesta titlul de proprietate pentru suprafetele respective, in conformitate cu Hotararea de Guvern numarul 1051 din 2011. Acolo unde nu au fost depistati proprietarii exproprierile au fost facute pe proprietar necunoscut, urmand sa se clarifice care sunt acestia.
Balba cu construirea Autostrazii are vechime
Din 2004 si pana in prezent Bechtel a construit doar 52 de kilometri. Chiar si asa, statul a cheltuit deja 1,4 miliarde de euro, mai mult de jumatate din suma contractului si mai trebuie sa achite alti aproape 40 de milioane de euro, dupa plecarea americanilor. Dupa aproape zece ani Guvernul a decis sa incheie contractul cu Bechtel, iar anuntul a fost facut oficial in 30 mai. Pe urma, contractul a fost desecretizat pentru a face publice informatiile cuprinse in acesta. Numai ca autoritatile au anuntat ca contractul incheiat si semnat de Adrian Nastate in 2003 cu Bechtel „lipseste”. Cu toate acestea, cateva din informatiile din contractul lipsa s-au scurs in presa. Asa am aflat ca statul roman s-a angajat sa achite o nota de plata de 70 de milioane de euro pentru simpla mobilizare a americanilor, pentru initierea activitatilor administrative, orga-nizare de santier si livrare de echipamente. Statul roman a mai convenit cu americanii sa le dea cate un milion de euro pe luna pentru cheltuieli sub forma de „cost indirect de capital”, mai precis acele cheltuieli facute de un antreprenor strain si suportate de statul roman ca o functie de spri-jin a activitatilor de construire a Autostrazii Transilvania. Un calcul simplu arata ca numai pentru lucruri care n-au nimic de a face cu asfaltul statul roman a cheltuit peste 100 de milioane de euro.
Ce spun alesii nostri
Primarul Radu Capilnasiu spunea recent ca, pe langa varianta concesionarii tronsonului Suplacu de Barcau-Bors Autostrada Transilvania ar mai avea o sansa prin regionalizare. Odata incheiata regionalizarea, putem obtine mai usor fonduri europene. Autoritatile locale ar putea solicita bani europeni pentru proiecte ce vizeaza construirea Autostrazii pe segmente.
Si prefectul Ionel Ciunt a spus ca Romania nu mai are sansa de a accesa fonduri europene in aceasta privinta, pana in 2018. Singura solutie este absorbtia fondurilor pentru fiecare regiune, in parte. Insa, cea mai plau-zibila si rapida solutie este concesionarea tronsonului Suplacu de Barcau-Bors.
Tiberiu Marc spunea la sfarsitul lui iunie ca este exclusa varianta finantarii de la bugetul local, de vreme ce autoritatile locale au un grad de indatorare ridicat. A fost o discutie in acest sens mai mult ipotetica, a subliniat Marc Tiberiu.
Deputatul PSD Iuliu Nosa spune ca mi-nistrul Dan Sova le-a cerut reprezentantilor administratiei salajene sa coopereze eficient cu Guvernul pentru exproprierea terenurilor afectate de constructia Autostrazii Transilvania si pentru descarcarile de sarcina arheologica ce trebuiesc indeplinite pe tronsonul Suplacu de Barcau-Bors.