În anul 2021 se va organiza un nou recensământ al populaţiei şi locuinţelor din România. Participarea și oferirea informațiilor solicitate sunt obligatorii, iar cei care nu se vor conforma riscă amenzi de până la trei mii de lei.
Ordonanța de Urgență 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 prevede obligativitatea recenzării tuturor persoanelor cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România, a persoanelor cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni, a persoanelor cu cetăţenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forţelor armate naţionale staţionate în restul lumii, personalul naţional al bazelor ştiinţifice naţionale stabilite în afara teritoriului geografic al ţării, persoanele de cetăţenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave şi platforme plutitoare operând parţial sau în întregime în afara teritoriului economic.
Potrivit prevederilor legale, împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea înregistrărilor ce fac obiectul recensământului, refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate ori incomplete sunt considerate contravenții și vor fi sancționate cu amenzi de la o mie la trei mii de lei.
Recenzarea populației și a locuințelor va avea loc în perioada iulie-noiembrie 2021. În august și septembrie e programată autorecenzarea, care se va desfășura online.
La Recensământul populației și al locuințelor din 2011, populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%). Primele 6 judeţe, cu excepţia Municipiului Bucureşti (1.883,4 mii), ca număr de populaţie stabilă erau
Iaşi, Prahova, Cluj, Constanţa, Timiş şi Dolj, în timp ce județele cu cel mai mic număr de persoane ce fac
parte din populaţia stabilă au fost Covasna, Tulcea, Sălaj, Mehedinţi, Ialomiţa şi Giurgiu.
În municipii şi oraşe populația totală era de 10.859.000 persoane, reprezentând 54% din totalul populaţiei stabile.
Judeţele cu cel mai mare procent al populaţiei stabile care locuieşte în mediul erau, la ultimul recensământ, Hunedoara
(75,0%), Braşov (72,3%), Constanţa (68,8%), Cluj (66,3%), Sibiu (66,2%), Brăila (62,5%) şi Timiş (61,8%).
În 11 judeţe ale ţării, comunele deţineau peste două treimi din populaţia stabilă a judeţului: Dâmboviţa (71,1%), Giurgiu (70,8%), Teleorman (67,6%), Neamţ (64,0%), Vrancea (63,8%), Călăraşi (63,8%), Bistriţa-Năsăud (63,3%), Buzău (61,4%), Vaslui (61,3%), Olt (60,9%) şi Sălaj (60,7%).
Femeile reprezentau, acum 10 ani, 51,4% din totalul populaţiei stabile (10.333.064 persoane).
La 20 octombrie 2011, copiii (0 -14 ani) deţineau o pondere de 15,9% în totalul populaţiei stabile,
populaţia tânără (15 – 24 ani) 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) 55,7%, iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţineau o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.
În 2011, Sălajul avea o populație de 224.400 locuitori. Potrivit celor mai recente date de la Direcția Județeană de Statistică, în iulie 2020 populația județului a ajuns la 242.986 persoane.